Ministerul Culturii, prin Institutul Naţional al Patrimoniului, a anunțat demararea lucrărilor de restaurare la Conacul Emil Racoviţă. Lucrările pentru restaurarea, consolidarea şi punerea în valoare ale acestui monument istoric de o importanţă deosebită sunt o investiţie de 14.518.235,08 lei, fără TVA, şi cu o durată de execuţie de trei ani. Monumentul istoric se află în satul Emil Racoviţă, comuna Dăneşti, judeţul Vaslui.
„Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), în calitate de autoritate contractantă, a semnat, în data de 14 martie 2024, Contractul de execuţie pentru lucrări de restaurare, consolidare şi punere în valoare a monumentului istoric „Conacul Emil Racoviţă, azi Casă Memorială”. Valoarea contractului este de 14.518.235,08 lei, fără TVA, iar durata de execuţie este de 3 ani începând cu emiterea Ordinului de începere”, a transmis marţi Ministerul Culturii.
Conacul este situat în satul Emil Racoviţă, comuna Dăneşti, judeţul Vaslui, monumentul istoric reprezentând, potrivit ministerului, „o adevărată comoară a identităţii naţionale” pe care instituţia se angajează să o conserve şi să o pună în valoare cu scopul de a o transmite mai departe generaţiilor viitoare.
Parteneriatul pentru această etapă este format din KATAR CONNEG S.R.L.(ofertant), PROCONSTRUCT S.R.L (terţ şi subcontractant), FRIGO-STAR S.R.L. (subcontractant), KONE ASCENSORUL S.R.L. şi IMECO S.R.L. (subcontractant).
Documentaţia de atribuire pentru lucrări de restaurare, consolidare şi punere în valoare a monumentului istoric „Conacul Emil Racoviţă, azi Casă Memorială” a fost publicată în sistemul electronic al achiziţiilor publice (SEAP) în luna septembrie 2023 pentru depunerea ofertelor tehnico-financiare de către operatorii economici, mai informează Ministerul Culturii.
Ansamblul Conacului Emil Racoviţă, trecut în Lista Monumentelor Istorice 2010 este format din corpul vechi (aripa de vest), construit în secolul al XIX-lea de Gheorghe Racoviţă, tatăl lui Emil Racoviţă, magistrat şi membru fondator al societăţii „Junimea”’, corpul nou (aripa de est), construit de Emil Racoviţă, la începutul secolului al XX-lea, ruine, beciuri şi parcul cu arbori seculari.
Din punct de vedere arhitectural, conacul se înscrie în curentul neoromânesc şi are un plan rectangular cu trei fronturi în rezalit pe faţada principală. Conacul a avut o istorie zbuciumată şi păstrează multe amintiri legate de viaţa şi activitatea lui Emil Racoviţă, dar şi din memorabila expediţie în Antarctica, pe vasul Belgica: trusa de călătorie, hărţi cu traseul expediţiei, desene, diapozitive şi fotografii realizate de Emil Racoviţă la Polul Sud, fotografii şi obiecte specifice cercetării peşterilor, sabia şi bicornul său de academician, fişe de observaţie privind fauna şi flora arctică, lucrări ştiinţifice.
„Conacul a fost construit de înaintaşii savantului Emil Racoviţă în secolul al XIX-lea. Părinţii săi, Gheorghe şi Eufrosina, aveau în proprietate o moşie formată din 1.000 ha de teren arabil şi 500 de hectare de pădure. În perioada interbelică, devenit proprietar al moşiei după moartea tatălui său şi crezând sincer în ideile socialiste ale vremii sale, Emil Racoviţă a împărţit pământul ţăranilor din Şurăneşti şi a donat pădurea statului, păstrându-şi doar casa şi 12 hectare de teren. Urmare a naţionalizărilor făcute de regimul comunist, după Al Doilea Război Mondial, aceste bunuri au fost trecute în proprietatea statului, iar în conformitate cu prevederile Decretului 409/1955, aceste bunuri au fost transmise Consiliului Popular al comunei Dăneşti. În amintirile profesorului Ionel Coman găsim următoarea mărturie: „…au devastat tot, şi casa, şi gardul. Au furat cărămida şi au făcut sediul CAP Dar, pe lângă asta, au furat şi pianul din muzeu. Nu l-a mai găsit nimeni, probabil a fost pus pe foc. Însă apoi Inspectoratul Şcolar a investit mult în reparare. Ştiu că s-a organizat, la un moment dat, o activitate mare, iar înainte de aceasta s-a schimbat tot interiorul, ba chiar făcuse şi un laborator de biologie pentru elevii şcolii din comună. Fiecare birou era dotat cu microscop, trusă de disecţie, totul ca la carte””, spunea Anca Iordachi, muzeograf în cadrul Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare” din Vaslui.
Prin Decizia Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Vaslui, nr. 338 din 18 august 1980, Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” a obţinut dreptul de administrare directă a Casei memoriale „Emil Racoviţă”.
„În anul 2015 au început demersurile privind restaurarea monumentului şi, după aproximativ doi ani şi jumătate, a venit răspunsul pentru selectare. S-a întocmit proiectul şi s-a câştigat. Astfel, începând din anul 2019, Casa memorială „Emil Racoviţă” este inclusă în Programul Naţional de Restaurare, axa Cultură, gestionat de Institutul Naţional al Patrimoniului. Proiectul presupune restaurarea, consolidarea şi punerea în valoare a monumentului. Amplasamentul a fost predat către Institutul Naţional al Patrimoniului pentru a se întocmi studiul de fezabilitate, planul de restaurare şi demersurile privind restaurarea, precum şi desemnarea firmei care va realiza lucrările de restaurare. În momentul de faţă se aşteaptă începerea lucrărilor. Bunurile culturale care sunt în clădire vor fi aduse la Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” şi depozitate până la finalizarea lucrărilor. Speranţa noastră este că acest important obiectiv, care aminteşte de unul dintre simbolurile acestui judeţ, va fi redat circuitului turistic şi se va bucura de apreciere”, spunea Ramona Mocanu, directoarea Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui.
