La „concurență” cu Botoșaniul, județul Vaslui rămâne neatractiv pentru turiști și după pandemie, aflându-se pe locul 34 printre județele țării la numărul de vizitatori care s-au cazat în hotelurile și motelurile din zonă. Doar 47.571 de turiști s-au cazat în județ în 2022, în scădere cu 3,39% față de 2019, când în județul Vaslui s-au cazat 50.967 de persoane.
Pe locul 34 printre județele din țară la numărul de turiști care s-au cazat în județ în anul 2022, județul Vaslui rămâne o destinație turistică neatractivă, cu doar 47.571 de vizitatori care s-au cazat într-un structură de cazare turistică în 2022, în scădere cu 3,39% față de 2019, când în județul Vaslui s-au cazat 50.967 de persoane. Cu aceste cifre, județul Vaslui este penultimul din Regiunea Nord-Est, înaintea Botoșaniului, județ care în 2022 a avut 41.882 de turiști care s-au cazat în hoteluri și motelurile din județ.
Din zona Moldovei, doar județul Iași și-a revenit după pandemiem fiind pe locul al şaptelea din ţară ca destinație pentru turiștii străini. Iaşul este singurul dintre marile oraşe care a depăşit pandemia, în ceea ce priveşte turismul. În plus, potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Statistică, în primele cinci luni ale acestui an, Iaşul a avut cu 13,5% mai mulţi turişti decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Mihai Bulai, prodecan al Facultăţii de Geografie şi Geologie, spune că „Iaşi este singurul oraş mare din România care a depăşit pandemia”, într-o analiză publicată în Ziarul Financiar.
Metodologia statistică precizează că „sosirea unui turist într-o structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se înregistrează când o persoană este înregistrată în registrul structurii respective, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi. În fiecare structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se consideră o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă”. Iar „înnoptarea reprezintă intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa structurii de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat, chiar dacă durata de şedere efectivă este inferioară intervalului menţionat”.
Adunate, cifrele înregistrate odată cu sosirea turiştilor români şi străini arată trei destinaţii favorite în România: Bucureşti (13%), Constanţa (12%) şi Braşov (11%). Din regiunea de Dezvoltare Nord-Est, Suceava este pe primul loc (locul 8 în România din 42 de judeţe), urmată de Iaşi şi Neamţ (locurile 11 şi 12), apoi de Bacău (21), Vaslui (34) şi Botoşani (37).
Magnetul pentru străini a fost anul trecut Municipiul Bucureşti, care a înregistrat 41% din totalul sosirilor. Podiumul preferinţelor turiştilor străini a fost completat de Braşov (6,4%) şi Cluj (6,2%), în timp ce următoarele cele mai vizitate judeţe de către străini, înaintea Iaşului, au fost Sibiu, Ilfov şi Timiş. În acelaşi timp, cel mai puțin vizitat judeţ din ţară a fost Teleorman. Doar 285 de străini au ajuns acolo anul trecut, şi nici românii nu s-au înghesuit să-l viziteze (4.692).
În schimb, în ceea ce-i priveşte pe turiştii români, aceştia par să prefere în proporţii aproape egale Constanţa (13%) şi Braşovul (12%), în timp ce Municipiul Bucureşti, cu 9% din totalul turiştilor din România sosiţi în structurile de cazare, a ocupat abia locul al treilea în preferinţele românilor, după cele două judeţe care sunt destinaţiile clasice de vacanţă ale românilor.
Separat de străinii cazaţi în unităţile de primire turistice, o altă statistică, bazată pe datele furnizate de Poliţia de Frontieră, arată că un sfert din numărul total al vizitatorilor internaţionali în România, în 2022, au fost ucraineni.
Potrivit datelor Institutului naţional de Statistică, în România au intrat anul trecut 12.697.000 de vizitatori internaţionali (vizitator internaţional desemnează din punct de vedere statistic orice persoana care călătoreşte către o ţară, alta decât aceea în care îşi are în mod obişnuit reşedinţa, pentru o perioadă care să nu depăşească 12 luni).
Majoritatea vizitatorilor din ţări europene non EU erau din Ucraina (3.293.000 vizitatori) şi din Republica Moldova (2,6 milioane). Ucrainenii au reprezentat 26% din totalul vizitatorilor, iar moldovenii 21%. Înainte de izbucnirea războiului, Ucraina era pe locul al treilea după numărul de vizitatori.
Faţă de anul 2019, în 2022 a crescut cu 85% numărul vizitatorilor din Ucraina (3.293.000 faţă de 1.755.000), cu peste 69% al celor din Turcia şi 3,3% al celor din Republica Moldova (2.607.000 vizitatori în 2022, faţă de 2.523.000 în 2019. A scăzut însă cu mai mult de jumătate numărul vizitatorilor din Belarus (-69%), din Slovenia (-53%) şi din Federaţia Rusă (42.000 de vizitatori în 2022, faţă de 89.000 în 2019).
Pe locul al treilea după numărul vizitatorilor internaţionali au fost bulgarii (1,5 milioane vizitatori). În pandemie, bulgarii au fost pe primul loc după numărul de vizitatori sosiţi în ţara noastră.
Numărul total al vizitatorilor străini în România a scăzut anul trecut cu aproape 1% faţă de 2019, iar cele mai mari scăderi au fost în rândul vizitatorilor din Australia, Oceania şi alte teritorii (-44,4%), din America de Sud şi Centrală (-32,5%) şi apoi din America de Nord (-18%).
Numărul vizitatorilor europeni a crescut cu 0,4% faţă de perioada dinaintea pandemiei, însă numărul africanilor sosiţi în România anul trecut a crescut cu 14% (49.000 vizitatori) faţă de anul 2019.
Cei mai mulţi vizitatori străini au intrat în România cu mijloace de transport rutiere (75,2%) sau aeriene (20%). Cu mijloace de transport navale au intrat în ţară 3,6% dintre vizitatori, iar cu trenul doar 1,2%.
