Prezenți la Bârlad, deputații USR de București Claudiu Năsui și Cristina Prună au făcut o radiografie „la sânge” a primului an de guvernare a coaliției PNL-PSD-UDMR, vorbind în special despre măsurile negative luate în tot acest timp de către Executiv. Ba chiar au lansat „Cartea Neagră a guvernării PSD-PNL”, docuement în care sunt enumerate, principalele greșeli ale guvernării în viziunea celor de la USR.
Sâmbătă, 26 noiembrie, Biroul Parlamentar din Bârlad al deputatului USR de Vaslui Mihai Botez a găzduit o conferință de presă. Evenimentul a fost organizat pentru a lansa „Cartea Neagră a guvernării PSD-PNL”, document care conține 106 pagini în care sunt prezentate eșecurile Coaliției PNL-PSD-UDMR în primul an de guvernare. Maestru de ceremonii a fost Ovidiu Ciobotaru, președintele Organizației Municipale a USR Bârlad, iar invitați speciali au fost deputații de București Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, și Cristina Prună, aceștia fiind, de fapt, cei care au vorbit despre bilanțul de un an al Coaliției.
Conferința a fost deschisă de Claudiu Năsui, care a intrat direct în subiect: „În carte, vorbim despre măsurile care au dus la această sărăcire, acest proces lent de pauperizare economică, care, din păcate, gonește românii din România. Iar aceasta e, de departe, cea mai mare problemă a țării noastre pe termen lung. M-am uitat pe stastistici și am văzut că s-a plecat foarte mult și din județul Vaslui. Și nu lipsa de patriotism i-a făcut să plece afară, ci sărăcia. Și plecați în străinătate tot au ajutat țara, pentru că au trimis înapoi familiilor valută, cu care leul a putut fi întărit față de dolar și euro mai mult decât ar fi putut face statul. (…) În România, statul descurajează munca cinstită, «la alb», pentru că avem cel mai impozitat salariu minim din toată Europa, cam 41,5% din salariul brut fiind taxele pe muncă. E un clasament rușinos! Noi am spus mereu că cel mai bun program social este crearea locurilor de muncă. Așa, omul nu mai primește degeaba bani de la stat, ci construiești ceva, iar el e pe picioarele lui. Altfel, statul ajunge să se îndatoreze tot mai mult și se vede deja ce dobânzi trebuie să plătească. Am ajuns să avem o datorie cât jumătate din PIB, colosal de mult!”.
În continuare, fostul ministru al Economiei a vorbit și despre alte măsuri negative ale actualei guvernări, care au dus la criza resimțită în prezent: sistemul public de pensii, inflația foarte mare, Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL 1 și 2), Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, prin intermediul cărora, spune Năsui, au fost finanțate investiții tot în județele cele mai bogate, birocrația stufoasă și atitudinea autorităților române care au dus la plecarea multor investitori străini.
„Mesajul pe care vrem să îl transmitem astăzi este că România poate fi guvernată mai bine. Cred că timp de opt luni, cât am fost la guvernare, am arătat un alt mod de a face lucrurile. Măcar ministerele care au fost conduse de noi și tot ce a ținut de noi. Dacă, în 2024, alegerile vor arăta altfel, avem o șansă bună să reformăm România. Cu același sistem, vom avea același rezultat”, a mai spus Năsui, care i-a apoi predat ștafeta colegei sale.
La rândul său, deputatul Cristina Prună a „atacat” subiectul nereușitelor după un an de guvernare PNL-PSD: sărăcirea tot mai mult a românilor, creșterea inflației la peste 15%, scumpirea alimentelor, etc.
„Cei de la guvernare ne-au spus că vor strânge cureaua, că vor bloca angajările la stat. Dar, numai de atunci și până acum, au fost angajați la stat peste 15.000 de oameni, ceea ce ne arată că lor nu le pasă de cheltuielile guvernamentale. Au ajuns să împartă România în două: o Românie a privilegiaților, care sunt apropiați de centrii de putere și care au venituri mari și foarte mari, și o Românie a omului care muncește zi de zi, cel puțin 8 ore pe zi, dar pe care inflația îl afectează cel mai tare. La nivel de guvernare, nu există niciun fel de performanță. În orice domeniu ne uităm, vedem că lucrurile nu evoluează, oamenii nu resimt un nivel de trai mai bun, ba chiar vedem acel exod al populației, de care vorbea și colegul meu”, a declarat parlamentara.
În continuare, aceasta a vorbit despre situația crizei energetice, subliniind faptul că, în decurs de un an, Guvernul a emis nu mai puțin de șase ordonanțe de urgență pentru a sprijini categoriile de persoane defavorizate cu plata facturilor la energie electrică și gaz, dar tot sunt probleme, iar prețurile au tot crescut. Potrivit acesteia, circa 4.000 de oameni din industrie și-au pierdut locurile de muncă din cauză că scumpirea energiei electrice a redus mult activitatea firmelor și întreprinderilor ori chiar a închis multe dintre ele. În plus, spune Prună, noile ordonanțe au produs nedreptăți, în sensul că, pentru consumatorii cu un consum de până în 255 kw, prețul e plafonat la 0,8 lei/kWh, iar pentru cei care consumă 256 kw și mai mult, prețul e de 1,3 lei/kWh, adică exact cât plătesc și marii consumatori industriali.
„Viziunea noastră a fost că trebuie ca taxele din factură (TVA, acciză, certificate verzi, etc.) să fie reduse și, așa cum au făcut și alte state europene, să existe o sumă de bani alocați fiecărei familii. Noi am propus 1.000 de lei, iar apoi suma să fie ajustată, dacă vorbim de familii vulnerabile, cu posibilități mai mici. În ceea ce privește firmele industriale și IMM-urile, consumatoare de energie, am propus o reducere de taxe, adică un credit fiscal, astfel încât consumul de energie să fie raportat la luna ianuarie, adică înainte de începerea războiului din Ucraina. Adică să nu mai plătească taxe la stat în cuantumul a jumătate din creșterea prețului. Această măsură ar fi ajutat foarte mult firmele și nu am mai fi văzut cum multe din ele își închid porțile”, a mai precizat deputata Prună.
Aceasta a subliniat și că una din problemele pe termen lung ale României este faptul că țara noastră nu produce suficient gaz și energie electrică pentru a nu mai depinde de importuri. Iar cea mai simplă soluție ar fi investițiile în acest domeniu, pentru a putea crește exporturile de energie electrică și gaz, așa cum se întâmpla în urmă cu câțiva ani. Alte soluții ar fi reducerea TVA-ului de la 19% la 5% la achiziționarea de panouri fotovoltaice, fapt ce ar stimula cât mai mulți oameni să devină prosumatori (adică surplusul de energie produsă va fi dat în sistem), respectiv acordarea de vouchere a câte 5.000 de lei celor care își instalează panouri fotovoltaice.
