Activiştii pentru drepturile femeii au sărbătorit, începând din 1981, ziua de 25 noiembrie ca Zi împotriva violenţei. Această dată comemorează asasinarea, în 1961, a celor trei surori Mirabal, activiste din Republica Dominicană. Adunarea Generală a ONU a stabilit data de 25 noiembrie drept Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor.
Deși Uniunea Europeană este considerată una dintre cele mai sigure regiuni din lume, experiența femeilor dovedește că țările membre nu sunt încă suficient de sigure pentru propriii locuitori. Într-un raport publicat la începutul anului 2021 de către Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), se arată că majoritatea femeilor se tem de hărțuire și de agresiunea fizică sau sexuală. Din această cauză, femeile tind să evite anumite străzi sau locuri mai degrabă pustii.
De asemenea, acestea se tem să fie singure în compania persoanelor care nu le inspiră încredere. Opt din zece tinere între 16 și 29 de ani evită aceste situații, spre deosebire de 59% dintre bărbații de aceeași vârstă. Femeile peste 30 de ani sunt ceva mai puțin precaute – între 65 și 74% evită în mod activ situațiile în care nu se simt în siguranță. Cifrele ridicate, însă, indică faptul că populația feminină, mai mult decât cea masculină, trăiește cu frica constantă a agresiunii sau hărțuirii. Femeile nu sunt în siguranță nici acasă, nici în spații publice.
Raportul indică statistici similare pentru incidentele de violență sexuală din propria casă și pentru cele din spații publice – câte un sfert din femei au raportat aceste locații. Femeile sunt expuse unui risc de agresiune sexuală în magazine, restaurante sau cluburi de 3-4 ori mai mare decât bărbații. Când vine vorba de violența non-sexuală, bărbații sunt în pericol semnificativ doar pe stradă, în timp ce aproape același procentaj de femei au fost victima violenței în propria casă.
Situația din România, înaintea pandemiei
Lipsa de educație este unul dintre motivele principale pentru care făptașii hărțuiesc sau agresează, cât și unul dintre motivele pentru care aceștia scapă nepedepsiți. De foarte multe ori, în România, pentru că nu avem formare și nu purtăm discuții la nivel național despre hărțuirea sexuală, avem impresia că este un flirt, că femeilor le place. Marea majoritate a bărbaților care hărțuiesc știu că creează un mediu stânjenitor și umilitor pentru femei. Nu avem educație sexuală sau cu privire la egalitatea de gen în școli, campaniile de informare sunt făcute de ONG-uri care nu au bani suficienți să educe la nivel național, nu avem educație pentru prevenirea violenței. S-au făcut pași importanți în ultimii ani, violența domestică nu mai este doar un subiect senzaționalist, ci lumea a început să o ia în serios. Totuși, există încă tendința de a nu crede victima.
Femeile care ajung în cadrul instituțiilor sunt tratate într-un mod traumatizant în procesul care începe cu apelul la 112, plângerea, continuă cu instanța. Lucrurile precum fluierăturile din stradă sau remarcile sexiste ale unui profesor sunt denunțate foarte rar. Doar cazurile foarte grave ajung în instanță. Mulți agresori ajung să scape nepedepsiți când se abandonează cazurile.
Raportul FRA scoate în evidență faptul că tinerele sub 30 de ani sunt afectate de aceste tipuri de violență mult mai mult. Cei doi experți consultați sunt de acord că accesul tineretului la internet este unul dintre factorii principali.
Situația din România, în pandemie
De unde, înaintea pandemiei, situațiile de hărțuire și agresiune puteau avea loc oriunde, în ultimul an aceste lucruri se întâmplă copleșitor în propria casă și în mediul online. Specialistii atrag atenția asupra situației dificile prin care trec victimele violenței domestice în timpul pandemiei.
Încărcătura emoțională negativă a situației curente a dus la multe cazuri de violență. Au contribuit semnificativ izolarea la domiciliu, cu parteneri care au comporament violent, și îngreunarea accesului deja redus la justiție pentru victime. O femeie care este victimă a violenței domestice nu are dreptul să iasă afară după ora 23.00, nu este o excepție la restricțiile de deplasare.
Victimele care se află în locuință cu agresorul nu pot suna la 112, pentru că se pun în pericol. Ar trebui să existe și alte metode de comunicare ale situațiilor de pericol, online, sau prin SMS. Consilierea online, care există prin multe ONG-uri, ar trebui să fie mai disponibilă în cadrul instituțiilor publice.
*Linia telefonică a ANES, dedicată victimelor violenței domestice, este 0800.500.333, număr cu apelare gratuită și program non-stop.
Senator Iulian Mihail Bîca
Ordinul de #restricție și ordinul de #protecție, reglementat pentru prima dată în România printr-o lege care poartă semnătura președintelui executiv PMP, Petru Movila.
Astăzi, de Ziua Internaţională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor”, Petru Movilă explică faptul că această lege a fost una dintre cele mai importante din toată activitatea sa din Parlamentul României:
„În 2010, datorită colaborării cu un ONG din Iaşi, am depus un proiect de lege care a introdus pentru prima dată în România ordinul de protecţie şi ordinul de restricţie pentru protejarea victimelor violenţei în familie. În 2012 a şi devenit lege, promulgată fix de 8 martie. Nu spun că legea a fost perfectă pentru că de-a lungul timpului a suferit modificări necesare.
Astăzi, de „Ziua Internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor” mă bucur să aduc aminte de această lege, una dintre cele mai importante pe care le-am avut în timpul mandatelor mele în Parlamentul României. A fost o mare reuşită pentru că la momentul depunerii proiectului de lege eram singura ţară din UE care nu pedepsise niciun caz de violenţă domestică, iar victimele erau obligate de lege să locuiască cu agresorul.
Sunt mii de persoane, femei în principal, care au beneficiat de protecţia oferită de această lege. Demersurile pentru perfecţionarea cadrului legislativ trebuie continuate. Sper ca, în următorii ani, să putem corecta cât mai mult întregul sistem, în aşa fel încât protecţia victimelor violenţei în familie să fie implacabil”.
#PMP #miscareapopulara #PetruMovila
Comentariile sunt închise.