Aproape 80 de morminte ce datează de câteva sute de ani au fost descoperite de arheologii din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad sub zidurile Bisericii „Sfântul Gheorghe” Bârlad, ce se află în plin proces de consolidare. Unul dintre acestea îl odihnește pe călugărul Ioniță Titinaș, cunoscut în întreaga Moldovă în prima parte a secolului XIX datorită faptului că strângea bani pentru săracii din Bârlad, tot el fiind și cel care a strâns fondurile necesare construirii turnului de poartă de la această biserică. Săpăturile au fost începute în mai 2020 și vor continua până în noiembrie 2021, așa că sunt toate șansele să mai fie aduse la lumină și alte descoperiri importante.
În urmă cu câțiva ani, Parohia „Sfântul Gheorghe” din Bârlad a obținut o finanțare cu fonduri UE pentru implementarea proiectului „Valorificarea turistică a ansamblului Bisericii «Sfântul Gheorghe» a breslei abagerilor din municipiul Bârlad, prin dezvoltarea turismului de patrimoniu și religios”. Investiția este finanțată prin Programul Operațional Regional 2014-2020, are o valoare de peste 8 milioane de lei și trebuie implementată în intervalul 17 decembrie 2018 – 31 mai 2022.
Biserica, aflată pe Lista Monumentelor Istorice, este situată în strada Popa Șapcă nr. 11-11bis, este păstorită de preotul paroh Adrian Țapu și a fost construită între anii 1817 – 1825 de către breasla abagerilor. La scurt timp după demararea lucrărilor de consolidare de către constructorul desemnat să realizeze execuția investiției, săpăturile făcute lângă zidurile turnului de poartă al bisericii cu scopul de a întări fundația înainte de a se trece la alte proceduri au scos la iveală ceva neașteptat pentru echipele de muncitori. Mai exact, morminte vechi de sute de ani. Când și-au dat seama că au descoperit ceva de importanță arheologică, au fost chemați pe șantier specialiștii din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad, Secția Arheologie-Istorie, care au continuat săpăturile.
Așa se face că, din mai 2020 și până în februarie 2021, arheologii muzeului au adus la lumina zilei nu mai puțin de 67 de morminte. Într-o postare pe contul său de socializare făcută la începutul lui februarie, muzeograful Mircea Oancă, unul dintre specialiștii care se ocupă de cercetări, anunța că cele mai vechi morminte datează de la finele secolului XVI.
„Trovant folosit ca piatră funerară, descoperit la intrarea în turnul de poartă al Bisericii «Sfântul Gheorghe» Bârlad, construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea de către breasla abagerilor. Inscripția începe în partea dreaptă sus: «Această piatră toți ai lui Toaderu Forțu Supt această piatră odihnești robii lui Dumnezeu: Ion: Ilinca: Vasâlca: _eodora: Gheorghi: Sla_ _curte: _ _ va: _eodora: Ecatirina: Feodor: Dimitri: Zoița: Constantin: Dimitri: Vasili: Sandu: Mătasă: Dimitri: Smaranda: Ecatirina: și cu tot neamul – 1532 sau 1552». Inscripția este în alfabet mixt, deci se poate data în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Facem săpături la această biserică din mai 2020 și am descoperit până în prezent 67 de morminte. Cele mai vechi sunt de la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea. Înainte de această biserică a mai fost construită, pe același teren, o alta, în secolul al XVIII-lea. Săpăturile vor continua până în noiembrie 2021”, scria arheologul pe 6 februarie.
La două luni de la această postare, muzeograful Oancă a făcut încă o postare, pentru a anunța noile descoperiri făcute de echipa de arheologi. Ca și prima dată, și acum a atașat mai multe fotografii pentru a ilustra importanța descoperirilor. De această dată, însă, vorbește mai mult despre mormântul cu numărul 72, despre care oferă numeroase informații. Potrivit acestuia, în acel mormânt este îngropat călugărul Ioniță Titinaș, cunoscut în întreaga Moldovă în prima parte a secolului XIX datorită faptului că strângea bani pentru săracii din Bârlad, tot el fiind și cel care a strâns fondurile necesare construirii turnului de poartă de la această biserică.
„De la ultima postare legată de Biserica «Sfântul Gheorghe» Bârlad și până la sfârșitul lunii martie, anul curent, am mai descoperit încă 10 morminte, în total 77. Am ales să vă prezint mormântul M72/Cripta nr. 3. Această criptă a fost descoperită într-un șanț cu dimensiunile de 4,10 m x 1,60 m, care a fost efectuat pentru a surprinde fundația pridvorului din secolul al XIX-lea de pe latura Nordică și eventualele morminte din cimitirul care exista aici înainte de construirea bisericii actuale. Trebuie menționat că acest șanț a fost efectuat în pridvorul actual construit în anii ’90. Cupola criptei a apărut la adâncimea de – 0,67 m, în capătul Nordic al șanțului (șanțul a fost orientat Nord-Sud), la 1 m distanță de fundația pridvorului construit în secolul al XIX-lea și la 1,50 m de peretele pridvorului actual. A trebuit să trasăm o casetă cu dimensiunile de 1,50 x 1,00 pentru a contura toată cripta. Cu această ocazie, am descoperit și cinci morminte deranjate în totalitate (reînhumate), în capătul Estic al criptei, patru dintre ele fiind la adâncimea de – 0,90 m și al cincilea la – 1,25 m. Cripta este făcută din cărămidă roșie cu dimensiuni variabile (0,25 x 0,15 x 0,5 m; 0,28 x 0,14 x 0,4), iar liantul folosit este lutul. Din păcate, acest mormânt a fost deranjat anterior cercetării noastre, probabil când s-a construit pridvorul din anii ’90. Toate fragmentele osoase erau strânse spre capătul Vestic al criptei”, scria arheologul Mircea Oancă pe 10 aprilie.
„S-au păstrat câteva bucăți din scândurile de la sicriu, iar printre fragmentele osoase am descoperit urme de material textil de la hainele defunctului și două bucăți de la o curea de piele. După ce am curățat mormântul și am recoltat tot materialul arheologic, am descoperit în capătul Vestic al criptei, în zona capului, o cărămidă. Acest lucru indică faptul că defunctul era călugăr. Cărămida era inscripționată pe ambele fețe. Pe partea superioară avea o cruce pe mijloc, în apropierea căreia, sus, avea textul IC XC, iar jos NI KA. Sub această cruce și text, era numele defunctului, Ioniță Monah (Ioniță călugăr). Pe cealaltă față era datarea, 1858 okt 8 (8 octombrie 1858). Acest călugăr Ioniță este Ioniță Titinaș, un personaj cunoscut în Bârlad și în Moldova din prima parte a secolului al XIX-lea. Este cel care strângea bani pentru oamenii săraci din Bârlad și a strâns banii pentru construirea turnului de poartă de la Biserica «Sfântul Gheorghe» Bârlad (și a avut inițiativa construirii acestuia) și pentru Biserica cu hramul Sf. Haralambie și Mina din Bârlad. Mai jos am atașat un articol despre viața lui Ioniță Titinaș, scris de Nicolae Antonovici în revista «Tribuna Avântenilor», iulie-septembrie, București, 1943. (https://frgheorghe.wordpress.com/…/ionita-titinas…/)”, își încheie muzeograful postarea din 10 aprilie.
