Vasluiul, vizitat și în pandemie

Surprinzător, în trimestrul IV din 2020, județul Vaslui a menținut o capacitate de cazare utilizată dintre cele mai mari din țară, cu 16,7%, peste județe cu potențial turistic recunoscut, precum Timiș sau Prahova.

Industria hoteliară din județul Vaslui nu a fost afectată la sfârșitul anului mai mult decât cea din restul țării, cu toate că potențialul turistic al zonei, se știe, nu este unul mare. Surprinzător chiar, în trimestrul IV din 2020, județul nostru a înregistrat o utlizare a capacității de cazare dintre cele mai mari din țară, 16,7%, peste județe cu un potențial turistic, dar și economic, mult mai mare, precum Timiș sau Prahova.

Hotelurile au înregistrat cel mai mare indice de utilizare (24,2%) în zona turistică a staţiunilor balneare. Este un fenomen firesc pentru sfârșitul de an. Pe judeţe, indici de utilizare mai mari s-au înregistrat la structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare din Covasna (24,5%), Caraş Severin (20,2%), Bihor (19,2%), Vâlcea şi Brăila (fiecare cu câte 18,8%), Iaşi (18,7%), Galaţi (18,6%), Suceava (17,6%), Mehedinţi (17,1%). Cu 16,7%, județul Vaslui este sub aceste mari județe, însă peste zone precum Prahova (16,4%), Timiş (15,6%) și chiar Braşov (15,5%). În Mureș, s-a înregistrat o utilizare a capacității de cazare de 15,3%), în Bacău 14,3%, iar în Arad şi Bistriţa Năsăud de 14,1%.

Pe judeţe, cea mai mare pondere a capacităţii de cazare turistică în funcţiune o deţine judeţul Braşov cu 13,3%, urmat de municipiul Bucureşti cu 9,5%, judeţul Prahova cu 5,5%, judeţul Vâlcea cu 5%, judeţul Cluj cu 4,5%, judeţul Bihor cu 4,2%, judeţele Constanţa şi Suceava (fiecare cu câte cu 4%).

La nivel național, indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în trimestrul IV 2020, a scăzut cu 15,7 puncte procentuale faţă de perioada octombrie – decembrie 2019. Acesta a fost de 14,3% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, la spaţii de cazare pe nave 29,6%, hoteluri 16,6%, popasuri turistice 14,4%, vile turistice 13,2%, pensiuni turistice 11,6%, pensiuni agroturistice 11,1%, hosteluri 10,8%, cabane turistice 10,7%, moteluri 10,3% şi sub 8% la celelalte tipuri de structuri de primire turistică.

În totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune la nivel național, hotelurile au deţinut o pondere de 58%, pensiunile agroturistice 15,2%, pensiunile turistice 12,7%, vilele turistice 4,4%, hostelurile 3,6%, motelurile 3,2%, cabane turistice 1,8% şi celelalte tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică 1,1%.

Cea mai mare parte a sosirilor turiştilor străini (82,2%) înregistraţi în trimestrul IV 2020 a provenit din ţări situate în Europa (82,1% din totalul înnoptărilor turiştilor străini).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.