• „Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Vaslui cu orizontul de timp 2021-2027”, document la care se lucrează în prezent la Consiliul Județean, nu prevede prea multe puncte forte pentru județului Vaslui, nici economic, nici din punct de vedere social, nici în privința infrastructurii. Dacă există ceva la care s-a făcut destul și nu mai este nevoie de prea multe investiții și intervenții, acesta este domeniul spațiilor verzi.
Nu avem o industrie competitivă, nici o agricultură performantă, iar în domeniul infrastructurii „Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Vaslui cu orizontul de timp 2021-2027”, document la care se lucrează în prezent la Consiliul Județean, spune clar că este nevoie de multe investiții. Dar când vine vorba despre spațiile verzi, o mare și constantă preocupare în Uniunea Europeană, județul Vaslui se integrează, este aproape european.
„Conform datelor Institutului Național de Statistică, care sunt colectate de la primării, cele 5 localități urbane din județul Vaslui beneficiau în anul 2018 de o suprafață totală ocupată de spații verzi de 369 ha, în creștere cu 34% față de anul 1993. Dacă le raportăm însă la totalul intravilanului, ponderea acestora a scăzut în acest interval de la 9,1% la doar 6,2%. Spatiile verzi amenajate ce revin unui locuitor stabil din mediul urban al județului este de 23,9 mp, mai puțin decât bunele practici de la nivel internațional, care recomandă 26 mp/locuitor. Pe de altă parte, nu toate spațiile verzi din orașe sunt deschise tuturor locuitorilor, unele fiind, de exemplu, baze sportive unde se poate intra doar contra-cost”, se spune în document, care arată că totuși situația este mulțumitoare.
Bineînțeles, și aici există multe deficiențe, constatate de strategie, care se dorește un document întocmit pe baze obiective pe baza sa urmând a se planifica în următorii ani inclusiv accesarea programelor europene.
„Dintre centrele urbane din județ, municipiul Bârlad este de departe cel mai „verde”, însă nu toate spațiile cu această destinație din municipiu sunt adecvat amenajate (de ex. Zona de Agrement Prodana, actualmente în curs de amenajare), altele nu sunt deschise publicului larg (unități de învățământ, spital), iar distribuția lor în teritoriu nu e echitabilă pentru toți cetățenii. Totuși, orașul are o strategie pentru spații verzi, investește în împăduriri (de ex. zona Coasta – baraj – Râpa Albastră), în amenajarea de noi parcuri (de ex. Parcul Eminescu), în modernizarea și întreținerea celor existente și a unor zone de agrement etc”, se mai arată în document.
Deși este cunoscut pentru parcurile sale superbe, municipiul reședință nu stă la fel de bine statistic: „Municipiul Vaslui se află pe locul 2 la nivel județean din perspectiva spațiilor verzi, deși proaspăt aprobatul Registru al spațiilor verzi a identificat 293 ha de spații verzi, mai multe decât în Bârlad. Totuși, din această suprafață totală (care cuprinde și drumuri, trotuare, alei de acces etc.) doar 81 ha sunt spații efectiv verzi, din care o treime sunt cele din jurul blocurilor, 25% sunt aliniamente stradale, 17% sunt baze sportive și spații verzi cu acces limitat și numai puțin peste 15% sunt parcuri și grădini deschise publicului. Totuși, Parcul Copou din Vaslui este considerat unul dintre cele mai frumoase din România. Primăria are în plan extinderea acestuia cu încă 2 ha, cu ajutorul fondurilor europene”.
Ceva mai bine stă și municipiul Huși, unde s-au făcut progrese remarcabila în ultimii ani, în celelalte localități, cu excepția comunei Pădureni, situația nu este deloc roz, sau mai bine spus verde: „Municipiul Huși, deși cu o suprafață mai modestă de verde, dispune de un parc nou realizat cu fonduri europene, care este însă amplasat într-o zonă mai greu accesibilă, și plănuiește amenajarea unui nou parc pe locul fostului Poligon. Un parc amenajat cu fonduri europene există și la Negrești, un oraș cu puține spații verzi, însă acesta se află într-o stare precară de întreținere. La Murgeni, situația este cea mai problematică, aici existând doar un mic parc în zona centrală. La nivelul comunelor există puține parcuri sau locuri de joacă corespunzător amenajate. O excepție notabilă o reprezintă comuna Pădureni, care beneficiază de peste 15 ha de spații verzi, inclusiv piscină publică, lac de agrement, zonă de echitație, parc rustic de agrement, teren de sport cu nocturnă etc. În comuna Berezeni există un frumos parc dendrologic, în Fălciu, un parc istoric, iar în comunele Arsura, Todirești, Drânceni, Muntenii de Jos, Osești, Ștefan cel Mare au fost finanțate de la bugetul de stat, prin AFM, parcuri comunale. Tot prin AFM, s-au finanțat lucrări de împădurire la Fălciu, Puiești, Tutova, Dimitrie Cantemir, Vutcani”.
