• Își bat joc de oamenii care i-au ales și de funcțiile pe care le ocupă, dar mai ales de ei înșiși! Consilierii județeni Emil Dorin, aflat odinioară la un pas de a deveni vicepreședinte al Consiliului Județean!, și Ionel Cloșcă se comportă ca niște corigenți de clasa a IV-a, “împrumutându-și” unul altuia rapoartele de activitate pe 2019, redactate pe o pagină și jumătate. Evident, acestea sunt, cum foarte mici diferențe, identice! 1 Aprilie a fost termenul limită la care se puteau depune rapoartele. Din cei 33 de consilieri județeni, numai 5 o făcuseră, iar cu excepția liberalului Gheorghe Veziteu, toate au fost o bătaie de joc.
Consilierii județeni vasluieni Ionel Cloșcă și Dorin Emil au rapoarte de activitate identice pe anul 2019. La indigo, la virgulă! Nimic nu diferă în cele două documente. Nu știm dacă este o premieră în istoria Consiliului Județean (CJ) Vaslui, dar știm că este o situație mai mult decât ridicolă. Cele două rapoarte sunt redactate pe câte o pagină jumătate, scrise cu litere foarte mari, cu pauze la fel de mari între rânduri. Atât a putut unul dintre ei, nu știm cine, iar celălalt a reușit chiar mai puțin! Să ramintim faptul că Emil Dorin a fost la un pas de a fi votat vicepreședinte al CJ, la începutul acestui mandat, fiind propus în două rânduri și respins de tot atâtea ori prin votul majorității PSD și cu împotrivirea discrete, dar fermă, a președintelui CJ și al PSD Dumitru Buzatu, care a rezistat în hotărârea sa inclusiv presiunilor venite de la București.
Revenind la documentele care sintetizează activitatea propriu-zisă, pe o jumătate de pagină, cei doi povestesc, citându-se reciproc sau poate inspirându-se de la un terț raport de activitate, că anul trecut au fost preocupați (împreună, se înțelege!), în primul rând de situația drumurilor județene, apoi, de a drumurilor, cărora între timp li s-au adăugat și niscaiva podețe, iar, în final, preocupările lor au culminat cu interesul major pentru… starea drumurilor comunale! Credem că este bine așa, pentru că, fără îndoială, se putea și mai rău de atât. Pentru acest interes obsesiv pentru drumurile județului, cei doi, Cloșcă și Dorin, merită aleși din nou în importantul for județean.
Lăsând la o parte ironia, având în vedere cele două mostre de nepricepere și dezinteres, pentru care numiții încasează peste o mie de lei în fiecare lună, poate e bine că 28 din cei 33 de consilieri județeni au renunțat din start la depunerea „docomentelor”.
Data de 1 Aprilie a fost termenul limită până la care cei 33 de aleși județeni ar fi trebuit să-și depună la secretariatul CJ Vaslui documentul prin care își evidențiau activitatea pe anul trecut și demonstrau astfel de ce și-au meritat funcțiile, ca și banii pe care îi încasează. Repetăm, au făcut acest lucru doar cinci.
În afară de cele două rușinoase rapoarte, care nu se califică nici pentru un banal… plagiat, consilierul județean Eduard Angheluță enumeră pe două pagini proiectele de hotărâre propuse de executivul CJ Vaslui pentru care a ridicat mâna atunci când președintele Buzatu a întrebat “Cine este pentru?”. Atât. Nimic despre eventuala contribuție la elaborarea sau discutarea lor, de unde tragem concluzia că aceasta a fost „zero”.
Un alt curajos este Sorin Braniște, care precizează, pe o singură pagină, că a “analizat și avizat proiecte de hotărâri”. De la același ales aflăm, în termeni foarte generali, că unele proiecte priveau “dezvoltarea județului”, iar altele “realizarea de parteneriate”.
Studiind „oferta” postată pe site-ul CJ, se pare că un singur consilier județean din cei 33 se ia în serios și își respectă menirea. Pe 11 pagini dense, liberalul Gheorghe Veziteu își descrie activitatea, una cu adevărat laborioasă. Acesta este, de altfel, unul dintre cei mai implicați și vocali consilieri județeni, având numeroase intervenții, solicitări de clarificări, propuneri, amendamente la proiectele de hotărâri propuse de conducerea județului și, deloc lipsit de importanță, puncte de vedere cel mai adesea diferite de cele ale conducerii. Fără să-și fi propus, Veziteu le dă colegilor Cloșcă și Dorin, o lecție despre cum trebuie să arate un raport de activitate, punctându-și, pentru fiecare ședință în parte, reușitele, dar și eșecurile în fața majorității PSD-ALDE, care a refuzat să-i aprobe cele mai multe dintre propunerile avansate.
