Zilele trecute, la New York, la tribuna Adunarii Generale a Natiunilor Unite ale Lumii, au urcat si au vorbit In fata unui for compus din sefi de state si conducatori de guverne doi reprezentanti ai celor doua state romanesti: unul, sef de stat, si altul, conducator de guvern. Problemele abordate de ei, pornind de la prioritatile celor doua state despartite geografic de apele Prutului, sunt importante, actuale si relevante.
Conflictele prelungite din regiunea Marii Negre raman o amenintare, a subliniat de la tribuna Natiunilor Unite seful statului roman cu capitala la Bucuresti. La randul sau, conducatorul de guvern al celui de la Chisinau s-a plans ca Exercitiile militare desfasurate In regiunea transnistreana de catre trupele ruse In comun cu structurile de forta ale regimului secesionist de la Tiraspol, inclusiv cu utilizarea tehnicii militare pentru fortarea raului Nistru, sunt o adevarata provocare de securitate la adresa Republicii Moldova.
Ambii conducatori, unul mai voalat, al doilea, cu text deschis, vorbesc despre o amenintare.
Acum o suta de ani – subliniaza Presedintele Romaniei -, romanii si-au Indeplinit marele vis, acela de a trai Impreuna Intr-o singura tara unita. Centenarul Romaniei Moderne Unite nu se refera doar la trecutul tarii mele, cat mai ales la viitorul ei.
Despre acel trecut cumplit de greu, dar glorios si plin de Invataminte pentru veacuri Inainte, prim-ministrul Republicii Moldova – nicio vorba. Nici la Chisinau, cu atat mai mult la Natiunile Unite. Ideea unui viitor mai demn pentru cetatenii tarii lui nu intra In vizorul sau. De ce? Pentru ca gasca politica din care face parte primul ministru moldovean ignora cu rea-credinta trecutul de acum o suta de ani – Unirea de la 1918 – eveniment salvator, realizat de elitele intelectuale si politice ale vremii de pe ambele maluri ale Prutului.
Aceasta gasca este patrunsa de un pragmatism cinic. Esenta acestuia rezida In sacrificarea interesului national al unei Intregi comunitati pe altarul interesului marunt al catorva indivizi. Imbuibarea este scopul si obiectivul suprem al politicienilor de acest tip. Iar interesul lor este ca populatia sa ramana timp cat mai Indelungat In mlastina saraciei si a ratacirii de neam.
Probabil, se asteapta sa fac referinta la modelele similare, pe care pragmaticii oligarhi moldoveni, cuibariti azi la putere In Republica Moldova, le imita la Chisinau. Nu voi recurge la acest tip de comparatie, desi, cunoastem, – nici Romania nu duce lipsa de asemenea modele.
Gandul ma duce din nou la generatia de la 1918, cea care ne-a dat modele de urmat pentru secole si milenii Inainte. Unul dintre ele este Elena Alistar, unica doamna, membru al Sfatului Tarii. S-a nascut In Basarabia istorica, judetul Ismail, si s-a format In scolile din Chisinau si din Iasi. A avut o pozitie de viata activa si la lumina cartilor si-a putut da seama de marea nedreptate prin care romanii-moldoveni din stanga Prutului erau tinuti izolati de un secol de ceilalti frati ai lor.
Elena Alistar si-a dat seama ca scopul politicii monarhiei tariste era deznationalizarea semenilor sai si Inglobarea lor In arealul strain rusesc. A Intrevazut ca aceleasi scopuri le are si abia formata republica sovietica. In numeroasele iesiri publice, mai cu seama In cele din toamna anului 1917 si In primele luni ale anului 1918, Elena Alistar a muncit de zor ca sa explice de ce romanii-moldoveni nu au alta cale de izbavire decat Unirea cu fratii de aceeasi limba, istorie si traditie. In situatia In care imperiul tarist a facut ca gubernia basarabeana sa fie acoperita de Intunericul ignorantei, cu 90% de populatie declarata analfabeta, iar biserica pravoslavnica sa inoculeze In capetele taranilor ca tarul rus este Dumnezeul lor. Elena Alistar a constientizat ca Intunericul poate fi combatut numai cu ajutorul scolii si al cartii romanesti. Ea a organizat o colecta de carte si a reusit sa adune sapte mii de exemplare In Iasul vlaguit si el de nevoile razboiului. In articolul Dar de la frati, scris pe marginea acestui eveniment frapant si publicat In ziarul Romania noua, editat de ardeleanul Onisifor Ghibu la Chisinau, Elena Alistar scrie: Cartea romaneasca venita de la fratii din Romania libera va mantui Basarabia din Intunericul de veacuri si o va ridica In rand cu celelalte tari romanesti….
In dezbaterile aprinse de dupa declararea neatarnarii de Rusia a Republicii Moldovenesti la 24 ianuarie 1918, Elena Alistar publica In acelasi ziar un vizionar articol-apel catre romanii-moldoveni, intitulat Acum ori niciodata…: Daca noi ne vom uni cu Romania – scrie doamna deputat In Sfatul Tarii -, ne vom avea cultura noastra nationala, ne vom lumina Impreuna cu fratii nostri si vom lucra spre Imbunatatirea starii taranimii… Daca nu ne-om uni acum cu fratii nostri apoi nu se stie de va mai veni In viitor un timp atat de potrivit si In veci vom fi blastamati de urmasii nostri, cari cetind istoria vor vedea ca am putut faptui actul de unire si nu l-am faptuit. Eu ma tem de acest blestem si strig In gura mare: Sa ne unim!
Si, astfel, ne-am unit, la 27 martie 1918!
La o noua cotitura si la distanta de o suta de ani, istoria ne aduce In fata unei situatii similare. Dar iata ca Centenarul Romaniei Moderne Unite, de care a vorbit la Natiunile Unite seful statului roman cu capitala la Bucuresti, nu este prilej de bucurie pentru conducatorul de guvern Inscaunat la Chisinau. Intalnirea directa dintre demnitari nu s-a desfasurat In jurul chemarii Sa ne unim!, pe care a strigat-o In gura mare curajoasa doamna Elena Alistar. Cei doi barbati de stat au vorbit despre cum si cand mai trimite Bucurestiul bani Chisinaului. Pentru nevoile poporului – credeti? Da, asa crede Bucurestiul. Si, da – pentru a-l tine si mai apasat In mlastina ignorantei si ratacirii de Neam, cum procedeaza Chisinaul. Nesimtita cum este, gasca politica anationala la putere azi In Republica Moldova, fenteaza Europa, Washingtonul si Bucurestiul, crezand ca nu o va ajunge blestemul urmasilor exprimat prin vocea profetica a Elenei Alistar.
Dar toate profetiile din Zodia Neamului se Implinesc pana la urma.
Ion Hadarca, senator de Vaslui
