Cel ce a stiut s mbine utilul cu plcutul, distrnd pe cititor si instruindu-l n acelasi timp, acela a cunoscut adevrata satisfactie a reusitei. – Horatiu, Ars Poetica, 343
Enigmistica este departe astzi de notiunea care o inftisa in trecut ca o simpl pasiune, ca un mijloc de a se pierde vremea. Ea a devenit un fenomen social, cu largi implicatii in cele mai diverse domenii ale vietii, fiind rspandit in intreaga lume. (Dr. Gheorghe Sanda ‘Ghidul enigmis tului’) Cuvintele incrucisate au aprut inc din antichitate. Cel mai vechi careu de cuvinte incrucisate cunoscut este ptratul 5/5. Dar cel care a revolutionat cuvintele incrucisate a fost americanul Arthur Wynne, care a publicat primul careu de cuvinte incrucisate in ziarul ‘New York World’, la 21 decembrie 1913. La noi in tar, primele careuri in forma lor actual au aprut dup 1920, primul autor fiind Ilie Algazi. S mentionm c multi scriitori romani au cochetat cu cuvintele incru cisate. Dintre acestia amintim pe Dimitrie Cantemir, Antim Ivireanu, B.P. Hasdeu, Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu, Mihu Dragomir, Tudor Musatescu si Mihai Gafita. Rebusul (enigmistica) este cea mai bun metod pentru superba vocatie a autodepsirii. Acest joc cu definitii si cuvinte s-a dezvoltat continuu, devenind un joc de logic si perspicacitate, un joc al inteligentei, un joc dedicat rezolvrii problemelor de enigmistic. Rebusul a devenit prietenul oamenilor pasionati de cunoastere si de imbogtirea permanent a bagajului de cunostinte generale, ca si de insusirea corect a literaturii romane, in cazul nostru. Enigmistul nu forteaz inaccesibilul, ci doar ridic mnusa unei provocri. Dezlegtorul, o dat provocat, trebuie s intre in ringul acestui nobil pugilat de intrebri si rspunsuri. Este vorba de un sport cu reguli, ucenicie, tehnici si miestrie, si la care existenta unui antrenor este absolut obligatorie. Unul dintre acestia este profesorul Serghei Colosenco din Barlad. Acest joc este un real sprijin pentru cei care vor s-si lrgeasc cunostintele in diferite domenii, s-si imbogteasc sau s- si verifice cunoasterea anumitor notiuni de cultur general. Fr s gresesc, afirm, in cunostint de cauz, c profesorul de limba roman Serghei Colosenco trieste in si prin REBUS. Pcat c nu si din REBUS. A fost si a rmas un imptimit creator de rebus. Din portofoliul rebusistic al profesorului Serghei Colosenco, de anul acesta, amintim, plachetele: ‘Ghoerghe Alupoaei’ (sculptor vasluian, n.n.), ‘Ghidul enig melor’, ‘Targul Ocna (Ghid touristic rebusist)’, ‘Vasile Alecsandri (proz)’, ‘Vive la Fance!’ (dedicat zilei nationale a Frantei; traducerea textelor in limba francez apartinand admirabilei profesoare Elena Popoiu) si cartea ‘Sonete eminesciene in rebus’, toate aprute la Editura ‘Sfera’, Barlad. n randurile ce urmeaz, ne vom referi la cartea ‘Sonete eminesciene in rebus’ si la placheta ‘Ghidul enigmelor’. Se stie c Mihai Eminescu a scris 31 de sonete, dintre care trei au fost publicate in ‘Convorbiri literare’, in timpul vietii poetului, si restul (cu exceptia a trei titluri incluse de Titu Maiorescu in Editia Princeps din 1883), au aprut postum. Rebusistul Serghei Colosenco a ingrilat cuvinte din sonete in asa fel incat cititorul dezlegtor s se bucure de frumusetea versurilor eminesciene. Prezentarea sonete lor sub forma pe care o ofer profesorul Serghei Colosrnco cititorilor ‘este un OMAGIU adus poetului’ (p. 5). nzestrat cu talent si inteligent, cu mult stiint de carte si cu o foarte bun cunoastere a limbii romane, avand un ptrunztor spirit de observatie, autorul a reusit s ne ofere o carte deosebit de frumoas si s ne impresioneze prin ineditul si dimensiunea temei abordate. De altfel (pe coperta a IV-a) face si mrturisirea: ‘Tot ce a scris Mihai Eminescu constituie o surs de inspiratie perma nent, inepu izabil si pentru un rebusist’. Fiecare careu, corespunztor sonetului precizat, trecut cu o mare iubire de frumos prin sufletul profesorului Serghei Colosenco, a devenit o parte component al unui adevrat colier apartinand sonetelor emi nesciene. Pe lang sonete si careurile corespunztoare, in cele 88 de pagini ale crtii vom gsi, bine plasate, noi careuri si un numr de peste 20 de specii enigmistice. Merit felicitri, pe lang autorul crtii, si autorul copertelor I si IV, Bogdan Artene, tehnoredactorii Costel Filiut si Bogdan Artene, Constantin Romete, pentru culegere, si Ritta Mintiade, pentru lecturarea crtii. Plachetele enumerate, intre care ‘Ghidul enigmelor’, sunt aprute sub egida Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor ‘Elena Cuza’ Barlad. Pornind de la ‘Ghidul enigmistului’ al doctorului Gheorghe Sanda, profesorul Serghei Colosenco a preluat, din acesta, definitiile enigmelor si le-a transformat in litere si in imagini. Folosind diferite procedee enigmistice, alturandunde s-a pututcate un exemplu, a realizat un total de 35 enigme. Dintre ele, unele sunt foarte mult folosite, iar altele, dimpotriv, sunt date uitrii. Fiecare titlu este redat enigmistic si sunt oferite spre dezbatere enigme. Majoritatea dintre acestea au aprut in revistele ‘Labirint’, ‘Crypto’ si ‘Alb si negru’. Enigmele prezentate sunt urmtoarele: Acrostihul, Adunarea cifrat (calculul aritme tic enigmistic, sau criptoritmia), Anagrama, Androginul, Antoverbul, Aritmogriful, Aritmogrila, Biverbul, Bizareria, Calamburul, Cartea de vizit, Coperta literar, Crip to grafia, Criptograma, Cronogramul, Frazifonul, Golful de cuvinte, Hipocrenul, ncurctura de limb (scioglilinqua), Ligamentul, Logogriful, Meta Crama, Monoverbul, Rebo, Rebus, Reconstituirea, Sritura calului, Scartul, Singrama, Sinoverbul, Sarada+Zeppa si Triverbul. Am auzit, cu diverse ocazii, c ar fi bine s se predea sahul in scoal. Majoritatea erau cadre didactice si veneau cu argumente pertinente. Eu zic c, optimal, ar trebui s-si gseasc locul in programa scolar si rebusul, problemele de enigmistic. Ar fi un sprijin puternic in ceea ce priveste invtarea limbii romane, lrgirea orizontului culturii generale si, evident, in dezvoltarea gandirii elevilor. Am intalnit mai multe persoane care se plangeau c nu-s multumite de memoria pe care o aveau, dar niciunul de lipsa de gandire proprie. Profesorul Serghei Colosenco, prin creatiile sale enigmistice, poate fi privit ca omul-rebus. Cel care ne aminteste mereu spusele lui George Bernard Shaw: ‘Cuvintele incrucisatetratat de logic la indemana multimii’. Sntate si noi creatii, domnule profesor Serghei Colosenco!
* Prof. Dumitru V.
Apostolache
