Stare de calamitate �n agricultur�

Agricultura judetului Vaslui este la aceast� dat� �n ruin�. Gradul de calamitate al culturilor este situat �ntre 30 si 100%, suprafete �ntinse de teren agricol fiind negre, f�r� plante sau buruieni. La gr�u, porumb, floarea-soarelui si rapit� pagubele sunt uriase, iar fermierii care au contractat credite sunt �n imposibilitatea de a le mai restitui. Din p�cate, �n prezent, Rom�nia nu are o legislatie �n caz de calamitate, Ministerul Agriculturii se pl�nge c� nu are bani, iar sperante pentru un sprijin financiar de la stat nu exist�.

Seceta sever� din ultimele luni a afectat culturile de toamn� si cele sem�nate in prim�var�, iar pierderile contabilizate de fermieri sunt uriase. Dan Hurduc, fermier si membru in conducerea Asociatiei Grup Est Husi, a spus c� situatia din teren este dezastruoas�, iar Vasluiul este cel mai afectat judet de secet� din zona Moldovei. ‘Seceta este la fel de puternic� ca in anul 2009. Judetul Vaslui si sudul judetului Iasi sunt, in acest moment, calamitate de secet�. Dac� in anul 2012 am avut ultima secet� puternic� care a fost la nivel national, acum, doar zona Moldovei are cel mai mult de suferit. Eu lucrez 2.000 de hectare, si toate suprafetele sunt afectate intre 30 si 100%. La grau, pierderile de productie sunt de circa 60%, iar acum boabele se sist�vesc (se usuc�, n.r.). Am porumb pe 170 de hectare, si gradul de d�unare este de 100%, la fel si cele 170 hectare sem�nate cu floarea-soarelui. Rapita a r�s�rit tarziu si este afectat�, si ea, in proportie de 70%. Am sperat s� ne mai salv�m cu graul, dar cum nu a mai plouat, inregistr�m pierderi pe linie’, a spus Dan Hurduc.

�nstiintari la primarii

La aceast� dat�, foarte multi fermieri au f�cut instiint�ri la prim�rii pentru a veni s� constate situatia de calamitate a culturilor agricole. Prim�riile trebuie s� convoace comisiile locale pentru situatii de urgent�, pentru ca, ulterior, s� se constate situatia la fata locului si s� fie emis un proces-verbal. Aceste proceseverbale sunt trimise la Directia pentru Agricultur� a Judetului (DAJ) Vaslui, care, la randul ei, va informa Ministerul Agriculturii despre situatia din teren. ‘�n perioada imediat urm�toare, vor incepe s� ajung� la Directia Agricol� proceseleverbale. De la ultima z�pad�, noi nu am mai avut parte de ploi care s� conteze, peste 10 litri/metrul p�trat. Am mai avut niste precipitatii de 1 – 2 litri/metrul p�trat, care nu au ajutat absolut deloc. Niciodat� nu am avut sute de hectare pe care nu au r�s�rit culturile agricole, iar acum sunt negre. Nici buruienile nu au mai crescut�, a mai spus Dan Hurduc. Dac� Moldova este cea mai afectat� regiune din Romania, judetul Vaslui este cel mai lovit de secet�, perimetrul deficitului maxim de ap� din sol fiind in zona localit�tilor Costesti si Bogdana. �Avem pierderi uriase. Noi am luat credite pentru a infiinta culturile agricole, iar acum, finantarea s-a scumpit. Ministerul Agriculturi spune c� nu sunt bani, iar sanse de desp�gubiri nu avem. Nu stiu dac� o s� mai avem porumb, floarea-soarelui si alte cereale. Noi trebuie s� relu�m ciclul agricol in termen scurt si va trebui s� apel�m din nou la imprumuturi. Eu v� spun c� seceta incepe abia de acum si va tine pan� in toamn�. O s� vedem atunci ce o s� avem de f�cut’, a mai spus Dan Hurduc.

Adio, despagubiri!

Legea nr. 381/2002 privind acordarea de desp�gubiri in caz de calamitate a fost abrogat� in anul 2010. Din acel moment, la nivel national nu a mai fost adoptat� o nou� legislatie care s� acopere cazurile de calamitate in agricultur�. �n baza legislatiei, Guvernul poate s� constate o situatie de urgent� si s� declare o anumit� parte din tar� zon� calamitat� pentru acordarea de desp�gubiri la fermieri. Cum legi privind deap�gubirile nu mai sunt in vigoare, fermierii se pot orienta c�tre firmele de asigur�ri. �ns�, operatorii nu asigur� culturile agricole in caz de secet�, ci acoper� financiar doar alunec�rile de teren, grindina si alte fenomene meteorologice. La DAJ Vaslui au inceput s� ajung� primele proceseverbale din teritoriu si este de asteptat ca num�rul acestor documente s� creasc� in perioada imediat urm�toare. �n aceast� situatie, fermierii trebuie s� se bazeze exclusiv pe fondurile proprii, pentru a putea achita creditele contractate si a incepe lucr�rile pentru noul an agricol.