Anual, pe 31 mai, se celebreazã, sub auspiciile OMS, Ziua Mondialã Fãrã Tutun (ZMFT) pentru a constientiza publicul si decidentii politicilor de sãnãtate în privinta poverii sociale enorme (boli, dizabilitãti si decese premature) atrasã de consumul de tutun si a stimula modificãri comportamentale si contramãsuri legislative specifice. În 2018, atentia se îndreaptã cãtre ucigasul numãrul 1 al omenirii – bolile cardiovasculare (BCV). În judetul Vaslui, la sfârsitul anului 2017 erau în evidenta medicilor de familie 65.969 persoane cu boli cardiovasculare, pentru care fumatul reprezintã un risc redutabil, iar în primul trimestru al acestui an sunt în evidentele DSP 66.150 persoane cu BCV.
Tema ZMFT din acest an, Tutunul si bolile cardiovasculare, se focalizeazã pe bolile asociate fumatului si are drept scop sporirea constientizãrii riscului indus de fumat pentru bolile cardiace, accidentul vascular cerebral si alte boli ale aparatului ciculator, reprezentand in ansamblu principala cauzã de deces in lume. Previziunile sunt ingrijorãtoare: 1 miliard de oameni riscã sã-si piardã viata in acest secol dacã nu se intreprind mãsuri mai ferme impotriva consumului de tutun. Desi o serie de strategii eficiente pentru controlul/prevenirea fumatului sunt deja definite, dificultatea rãmane aceea de a convinge decidentii sociali – de a le adopta si publicul – de a le pune in practicã pe cele ce il privesc. Evidentele sugereazã cã in ultima decadã fumatul in lume a scãzut moderat pe seama tãrilor cu venituri mari. Cel mai mult fumeazã bãrbatii din tãrile cu venituri mijlocii si femeile din tãrile cu venituri mari. Date recente pentru Regiunea Euro-OMS indicã fumat mai frecvent la bãrbatii din zonele Sud si Est decat in zonele Nord si Vest si la femeile din Vest si Sud (exceptand socio-culturile islamice) fatã de Est, in acest context, UE stãtea mai bine la bãrbati si mai rãu la femei. În lume, BCV continuã sã reprezinte cauza de deces numãrul 1, cu mortalitatea specificã mai mare in tãrile cu venituri mici si mijlocii. În Euro- OMS BCV au generat aproape 1/2 din totalul deceselor, in timp ce in UE ceva mai mult de 1/3. Desi numãrul cazurilor noi BCV inregistreazã o anumitã scãdere in ultima decadã, BCV erau incã responsabile de procentaje importante din anii de viatã pierduti prin dizabilitate si decese premature (DALYs pierduti) in Europa 2015. Între 1 si 3 din 10 decese prin BCV sunt atribuibile fumatului. Dacã fumeazã, femeile sunt supuse unui risc de deces BCV mai mare decat bãrbatii. Panã in 2017 strategiile pachetului de mãsuri antifumat MPOWER (intre care monitorizarea consumului de tutun), promovat de Organizatia Mondialã a Sãnãtãtii, au reusit sã contracareze diferite aspecte ale epidemiei tabagice mondiale pentru circa 4 din 10 persoane, contributiile cele mai insemnate venind de la aplicarea pe ambalaje a avertismentelor de sãnãtate si campaniile massmedia anti-fumat. Desi romanii fumeazã la cote apropiate mediei UE, ponderea deceselor tutundependente era in 2016 superioarã tãrilor cu Index de Dezvoltare Umana (HDI) inalt, cu toate cã acest tip de deces a scãzut fatã de 2010 cu circa 17%. Ordinea mortalitãtilor specifice tutundependente era: cancerele (pulmonar si alte tipuri), accidentul vascular cerebral, boala ischemicã cardiacã (prefatand infarctul), alte boli vasculare, bolile respiratorii. În 2012, tributul BCV plãtit fumatului de romani se ridica la 13% dintre diagnostice si la circa 12% dintre decese. Date din 2015 arãtau pentru Romania prevalente BCV superioare mediilor UE la ambele genuri; dupã procentajul deceselor BCV atribuibile, fumatul ocupa locul 2 intre 3 factori comportamentali de risc (dupã alimentatie) – ca si in UE. Pozitionãrile variate ale Romaniei fatã de cele mai bune practici MPOWER comportã in 2016 urmãtoarea ordine de merit: P – Protectia fatã de fumul asociat cu consumul de tutun; O – Oferirea de ajutor pentru renuntare; E – Interdictiile privind publicitatea; R – Cresterea taxãrii tutunului si WAvertismentele pe ambalaje. Locul onorant atribuit criteriului P este datorat Legii 15/2016 ce a interzis complet fumatul in toate spatiile publice inchise. Scãderea, fie si modicã, a morbimortalitãt ii BCV in 2016 fatã de 2015 poate reflecta efectele Legii 15/20016 coroborate cu efortul promotorilor sãnãtãtii pentru cunoasterea/aplicarea intocmai a acesteia. În judetul Vaslui, la sfarsitul anului 2017 erau in evidenta medicilor de familie 65.969 persoane cu BCV, in primul trimestru al acestui an fiind in evidentã 66.150 persoane cu BCV.
