Onorat Parlament!
Este o onoare pentru mine, originar din Basarabia, reprezentant al Miscrii de eliberare national din Republica Moldova si autor al primului pod de flori, s vorbesc despre acest mare eveniment. n ultima vreme, se vorbeste mult si mercantilist despre costurile reunirii, de multi-miliardele necesare reintregirii, de parc cei din 1918 ar fi judecat asa. Eu vreau s invoc alte evaluri si liste, cu mult superioare celor economice sau de alt natur. Este cutremurtor de dens si nesfarsit martirologiul celor care au luptat pentru Unire! ntru cinstirea memoriei marilor nostri inaintasi, a fruntasilor luptei pentru eliberarea Basarabiei, trecuti prin inchisorile tariste: Constantin Stere, Pan Halippa, Elena Alistar, Ion Codreanu; primarii Chisinului Ion Costin si Teodosie Cojocaru; a patriotilor Simion Murafa si Andrei Hodorogea, ucisi de bandele bolsevice; a preotului de la Mrsesti – Alexie Mateevici, prorocul desteptrii si autorul nemuritorului poem inchinat limbii romane; in memoria ctitorilor Unirii nimiciti in puscrii si gulaguri comuniste: primministrul Basarabiei Daniel Ciugureanu, lichidat in drum spre inchisoarea Sighet; ministrul de externe pentru Basarabia si ministru al justitiei in Romania intregit – Ioan Pelivan, decedat in aceeasi inchisoare Sighet; Emanuil Catelly; nobilul Vladimir Cristi, decedat in inchisoarea Vcresti; preotul Alexandru Baltaga; membrii Sfatului Trii: Bivol Constantin si Bivol Nicolae, Vlad Boldescu, Stefan Botnarciuc, Gheorghe Drut, Constantin Leanc, Vladimir Rusanovschi; copmantenii mei sangereni: Vasile Gafencu, Ion Ignatiuc si Anton Crihan, ultimul supravietuitor al generatiei de aur; alti circa 30 de membri ai Sfatului Trii, vanati si lichidati de regimul bolsevic, si tot atatia pierduti fr veste; a generalilor armatei romane Stan Poetas, impuscat de diversionistii bolsevici lang Clrseuca, judetul Soroca; a generalilor-eliberatori Ernest Brosteanu si Constantin Prezan; a maresalului Alexandru Averescu, a M.S. Ferdinand I ‘intregitorul’ si a prim-ministrului Alexandru Marghiloman – tuturor celor sacrificati in numele idealului Unirii – Vesnic pomenire! Este o zi aniversar, o zi de omagiu. Recunostinta noastr se indreapt astzi ctre generatia furitoare a acelui act pe care Nicolae Iorga l-a vzut ca pe ‘intruparea dreptului castigat din mosi-strmosi’. Unirea Basarabiei cu Tara a fost primul pas spre intregire. El s-a produs, la fel de fulminant si dumnezeiesc, in primvara anului 1918, precum miraculoasa intregire ulterioar a celorlalte provincii, Bucovina si Transilvania, si desvarsirea formrii Romaniei Mari, la 1 decembrie 1918! Istorica decizie a Sfatului Trii din 27 martie 1918 este si va rmane peste veacuri manifestarea vointei neunivoce a populatiei basarabene de a se uni cu Patria-mam. Decizia este in deplin acord cu principiile autodeterminrii popoarelor, stabilite prin Declaratia presedintelui american Woodrow Wilson privind principiile Pcii de la finele Primului Rzboi Mondial, in baza crora Basarabia, rupt prin forta tarismului, in 1812, din trupul natiunii romane, dup mai bine de un veac, a revenit acas, la sanul Maternei, liber si inaripat, renscand si intemeind, ca pasrea Phnix, din cenusa rzboaielor! Ulterior, Titanicul Basarabean, lansat in cursa oceanic in 1918 pe transatlanticul Prutului de netrecut, a luat cateva brese mortale de la Aisbergul Siberian, aflat in permanent curs de urmrire: 1939- 1940, 1944, 1949, 1992 (Rzboiul transnistrean) si acum se scufund incet sub privirile curioase ale salvatorilor europeni, care l-au inclus intr-un Parteneriat Estic putin functional si fr nici o garantie de integrare european efectiv. Tocmai de aceea necesitatea Reunirii cu Tara revine imperios pe agenda zilei ca unic salvare de la totala disparitie. M-am referit expres la anul 1939 cu urmrile nefaste ale asa-zisului Pact Molotov-Ribbentrop pe care le resimtim pan astzi. La 24 decembrie 1989, congresul II al Deputatilor Poporului din Uniunea Sovietic a condamnat semnarea protocolului secret din 23 august 1939 si a altor intelegeri secrete cu Germania si le-a declarat nule si fr valoare juridic din momentul semnrii lor. Cateva luni anterioare acestui fapt, prezentandu-ne, impreun cu Mihai Cimpoi, Grigore Vieru, Leonida Lari, Nicolae Dabija, Valeriu Matei – unii, deputati pe atunci in Parlamentul Uniunii Sovietice – in sedinta decisiv a Comisiei parlamentare conduse de Valentin Falin, pe atunci – mana dreapt a lui Mihail Gorbaciov, am luat cuvantul si am insistat pentru introducerea problemei Basarabiei in Raportul final prezentat Congresului, lucru care s-a si realizat, dar fr consecintele asteptate de noi: de revenire acas dup condamnarea Pactului blestemat. Procesele s-au derulat fulgertor. S-au prbusit pe rand: Zidul Berlinului, Lagrul socialist si insusi colosul sovietic, numai noi am rmas tot cu sarma ghimpat pe Prut… Votul independentei Republicii Moldova din august 1991 a fost o scurt consolare extins in timp, fiind vzut drept votul eliberrii romanilor basarabeni de sub jugul imperiului rus cu falsa denumire de U.R.S.S. Imperiul s-a prbusit si era firesc ca noi s revenim acas… Calea revenirii o traseaz astzi cele peste 140 de comune din Republica Moldova si altele care, in avalans, voteaz Declaratii de Unire, precum si tinerii care au organizat duminica recent, in inima Chisinului, Marea Adunare Centenar, in cadrul creia am sustinut ideea reunirii si am promovat, in contextul evenimentului, necesitatea instituirii unui Guvern al reintregirii nationale. Onorat Parlament! Este semnificativ Sedinta solemn a Parlamentului Romaniei, consacrat Centenarului Unirii Basarabiei cu Romania. Dar si mai binevenit era, dac in aula festiv a Parlamentului, ori la Chisinu, se desfsura o sedinta comun a celor 2 parlamente consacrat evenimentului. Despre sedinta comun a celor dou parlamente a celor 2 state romanesti pot spune mai mult, fiind la initierea discutiilor acestui subiect cu dl presedinte Triceanu inc din primvara anului 2017! Chisinul a respins propunerea initial de a fi gazda sedintei solemne, acolo unde, acum o sut de ani, s-a declansat miracolul Marii Uniri. Accentuez, Parlamentul de la Chisinu are in componenta sa 66 de deputati cu cettenie roman din 101! nc un vot ar insemna insusii Votul constitutional pentru Reunire! M intreb, cati dintre acei care au jurat pe Constitutia Romaniei sunt cu adevrat romani pentru tar si nu doar romani pentru interesele lor personale? La drept vorbind, m incearc un sentiment de rusine pentru Parlamentul RM care nu s-a ridicat la inltimea timpului neavand curajul si forta moral pentru desfsurarea unei sedinte speciale, in care ar fi repetat votul din martie 1918. Poate chiar in incinta istoric a Sfatului Trii care-si mai asteapt parlamentarii verticali… n alt ordine de idei, am auzit c exist undeva, in cele mai inalte cabinete ale Romaniei, un Proiect de Tar, despre care se vorbeste discret de vreo doi ani! Bine c exist, dar as avea 3 intrebri: Anul Centenarului Marii Uniri nu este cel mai bun prilej pentru discutarea pe larg a Proiectului de Tar? Dac Proiectul este o realitate, fie si virtual, exist in el un loc si pentru Basarabia, actuala Republic Moldova? n fine, anul 1918 nu este chiar acel mult cutat Proiect de Tar care- si asteapt Re-invierea? Dac exist, s ni se spun, iar dac nu exist, barem s-o aflm si noi, ca s stim ce avem de fcut mai departe. Oricum, in inimile noastre exist un loc permanent pentru patria romaneasc si locul acesta este tocmai cel destinat pentru sfanta icoan si pentru sfanta dragoste de Mam! Istoria Romaniei consemneaz mai multe Uniri in devenirea statului modern Romania: scurta si fulgertoarea Unire a lui Mihai Viteazu la 1600; asa-zisa ‘Mica Unire’ de la 1859 si Marea Unire de la 1918 – date istorice intemeietoare, pe care le srbtorim, fireste, cu druire… Dar continum s mai sangerm prin comunitti istorice si pmanturi de pretutindeni… Pe cand, m intreb, o Mega- Unire, una dodoloat si definitiv, asa cum proclam Declaratia Sfatului Trii din 27 martie 1918, consfintit prin Decret regal: ‘Basarabia (este) unit cu Romania de veci si indivizibil’! 27 martie 1918 este primvara Marii Uniri, iar primverile, precum se stie, au darul divin al bunei-vestirii, reinnoiri si al permanentei reveniri. Nimeni nu ne poate sta in cale, deoarece ‘…suntem frati si de cruce, si de sange, si de limb, si de legi’, precum spunea, inc la 1848, marele ctitor al Romaniei moderne, Mihail Koglniceanu. Declaratia de Unire a Sfatului Trii, ca si Decretul regal din 1918, nu au termen de prescriptie si nici alternativ nu au. n nucleul de fort al acestui ideal cluzitor si salvator al romanimii de pretutindeni, fr preget lucreaz testamentul lui Ienchit Vcrescu ‘…Las vou mostenire…’; imnul psalmistilor Anton Pann si Andrei Muresanu ‘Desteapt-te, romane’, chemarea lui Vasile Alecsandri ‘Hora Unirii’ si urarea lui Mihai Eminescu ‘Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie’. Deci, unire pe vecie, dulce Romanie, asta ne-o dorim! Felicitri tuturor romanilor cu prilejul srbtorilor Centenarului Marii Uniri!
* Ion Hadrca, senator ALDE de Vaslui
