Cu exceptia situatiei în care se petrece un miracol, orasul Cape Town, o emblematicã atractie turisticã internationalã si al doilea centru economic ca mãrime din Africa de Sud, va rãmâne fãrã apã potabilã si pentru uz menajer în doar câteva sãptãmâni, informeazã Reuters.
Situatia este criticã. Pentru a economisi apa, celor aproximativ 4 milioane de locuitori din Cape Town li s-a solicitat sã nu consume mai mult de 50 de litri de apã pe zi, de persoanã – echivalentul unui dus de câteva minute. Autoritãtile au amenintat cu amenzi pentru cei care nu vor respecta aceastã mãsurã, însã deocamdatã nu au fost aplicate sanctiuni în acest oras în care se formeazã cozi la sursele de apã din exterior, la toalete apa se trage mai rar, iar unii politicieni locali sustin cã pãrul nespãlat reprezintã un simbol al statutului. Autoritãtile din Africa de Sud au decretat, martea trecutã, stare de catastrofã naturalã în întreaga tarã din cauza secetei istorice care afecteazã Cape Town. Aceastã decizie, publicatã în Monitorul Oficial, a fost luatã dupã „o reevaluare a amplorii si gravitãtii secetei actuale” si încredinteazã acum guvernului gestionarea crizei. Sub autoritatea executivului, toate institutiile statului sunt mandatate sã punã în aplicare „planurile de urgentã, mãsuri imediate de ajutor si de constructie” necesare, conform textului deciziei ce a fost semnat de directorul Centrului national de gestiune a situatiilor de urgentã, Mmaphaka Tau. În cazul în care furnizarea apei va fi întreruptã, Cape Town – în mod ironic, primul loc în care a fost stabilitã o colonie europeanã, în 1652, dupã ce Olanda a înfiintat aici un port de reaprovizionare pentru corãbiile Companiei Olandeze a Indiilor de Est deoarece zona era consideratã idealã din punct de vedere climatic pentru sustinerea comertului cu Asia de Sud-Est – va deveni primul oras mare din lume în care tevile de apã vor rãmâne uscate. În acest sens nu mai existã un precedent astfel încât sã se poatã face o comparatie, însã este evident cã acest lucru va avea un impact enorm într-o tarã instabilã din punct de vedere politic si strâmtoratã la nivel economic. Criza apei este rezultatul unei perioade de secetã de trei ani care a golit rezervoarele orasului. Însã modul în care s-a ajuns la aceastã situatie potential dezastruoasã reprezintã o lectie revelatoare pentru o ordine politicã internationalã în care evenimentele climatice catastrofale au loc mai frecvent, iar planificarea pe termen lung lasã de dorit. Autoritãtile guvernamentale, oameni de stiintã si politicieni, în special din emisfera sudicã mai aridã, urmãresc cu interes ce se întâmplã în Cape Town, constienti cã unul dintre marile lor orase ar putea fi urmãtorul afectat, precizeazã sursa citatã. Sezonul ploios din Cape Town se întinde din luna mai pânã în august. Expertii au calculat initial cã aZiua Zero” – data la care nu va mai fi suficientã apã în sistemul de aprovizionare pentru a crea presiunea necesarã astfel încât apa sã ajungã în tevile si conductele din suburbiile care înconjoarã orasul – va fi în jurul datei de 16 aprilie. Aceasta a fost însã împinsã pânã la jumãtatea lunii mai, iar autoritãtile sperã cã cele mai recente mãsuri adoptate pentru reducerea consumului de apã sã salveze situatia la începutul sezonului ploios. Agricultura, în special tinuturile viticole care, alãturi de splendoarea peisajelor, au reprezentat una dintre principalele atractii pentru cei 1,5 milioane de turisti strãini care au vizitat tara anul trecut, utilizeazã circa o treime din cantitatea de apã disponibilã. Cauza dezastrului în desfãsurare este una controversatã deoarece aZiua Zero” nu este doar o consecintã a schimbãrilor climatice, desi specialistii în climatologie admit cã acest fenomen joacã un rol, deocamdatã nedeterminat stiintific. aAruncarea vinei pe schimbãrile climatice este o dovadã de lasitate”, este de pãrere profesor Graham Jewitt directorul Centrului pentru cercetarea resurselor de apã din cadrul Universitãtii KwaZulu-Natal. aA devenit un tap ispãsitor pentru jocul de pasare a responsabilitãtii practicat de politicieni”, a adãugat el. Problema de bazã este faptul cã orasul Cape Town si provincia din care face parte, Western Cape, sunt guvernate de Alianta Democraticã (DA). Aceastã provincie este singura care nu se aflã sub conducerea Congresului National African (ANC), formatiunea politicã ce a dominat politica din aceastã tarã dupã cîstigarea primelor alegeri post-apartheid din 1994. În ciuda celor aproape 25 de ani la putere, partidul lui Nelson Mandela se luptã în continuare sã facã tranzitia de la statutul de organizatie de eliberare cufundatã în notiunile marxist-leniniste de a fi singura voce autenticã a poporului – dispretuit pe scarã largã, presedintele Jacob Zuma se laudã de multe ori cã ANC se va afla la putere pânã la aîntoarcerea lui Iisus” – la cel de simplu jucãtor politic într-o democratie modernã. La nivel international, acest lucru se traduce printr-o lipsã de pragmatism. Guvernul Africii de Sud, care sustine cauza palestinianã, a ignorat ofertele informale de ajutor propuse de Israel, dupã cum noteazã South African Jewish Report. Israelul are expertizã aprofundatã în tehnologia de desalinizare, însã anul trecut simpla prezentã a unui ambasador israelian în cadrul unui eveniment pentru discutarea strategiilor de gestionare a resurselor de apã a declansat un val de proteste ce a determinat anularea evenimentului. Multi politicieni din cadrul ANC si-ar dori sã asiste la esecul DA în Cape Town care ar putea duce la o posibilã recîs- tigare a provinciei în 2019, mai noteazã Reuters. Departamentul de apã si canalizare a acuzat cele douã pãrti politice pentru cã nu au reactionat suficient de prompt când a devenit evident, în urmã cu mai multi ani, cã în urma cresterii densitãtii populatiei orasului – cu 50% în ultimul deceniu – alimentarea cu apã va deveni o realã problemã. La rândul lor, acestea au acuzat autoritãtile guvernamentale de tragere de timp în ceea ce priveste finantarea pentru infrastructurã si mentenantã si de blocarea fondului în caz de dezastre. Desi toate pãrtile implicate au fãcut gafe, oficialii orasului probabil cã nu ar trebui acuzati de lipsa planurilor pe termen lung. Rezervele de apã din Cape Town erau pline în anul 2014, iar statistic, probabilitatea ca zona sã fie afectatã de o secetã de trei ani a fost calculatã la 0,1%. Din aceastã cauzã, autoritãtile nu au dorit sã-si asume riscul de a redirectiona fondurile atât de necesare pentru dezvoltarea socialã. Însã seceta a lãsat urme adânci, iar în prezent se fac eforturi pentru aducerea la suprafatã a apei din pânza freaticã si pentru înfiintarea unei uzine de desalinizare. Pe termen lung, cel mai important este ca locuitorii sã se obisnuiascã sã limiteze consumul de apã, dupã cum a declarat Jewitt. Catastrofa iminentã a aZilei Zero” poate fi totusi evitatã. Odatã cu interventia directã de sãptãmâna trecutã a posibilului succesor al lui Zuma, vicepresedintele Cyril Ramaphosa si premierul Western Cape, Helen Zille, rãspunsurile pãrtilor implicate încep sã ajungã într-un punct comun. Teoretic, reducerea consumului conform noii limite impuse la 50 de litri ar putea împinge „Ziua Zero” cãtre debutul sezonului ploios. Însã, desigur, dacã precipitatiile mult asteptate se vor materializa rãmâne deocamdatã doar la nivel de estimare.
(AGERPRES)
