– continaure din numrul trecut – Cminul cultural ‘Stefan Popescu’ a fost infiintat la 1937 de ctre invttorul Vasile Petrea, in cadrul cruia organizeaz echipa de teatru steasc. Sunt organizate cursuri trnesti de iarn, iar invttorul Vasile Petrea, directorul cminului, sustine prelegeri ‘cu subiecte diferite si teoretice si practice’. Conducerea cminului cultural era asigurat de invttorul Vasile Petre (director), preotul Gh. Cretu (vicepresedinte), ing. agr. V. Nechifor (presedinte) si invttoarea Maria Nechifor (bibliotecar).
Corul bisericesc
Raportul din 1 aprilie 1914, inaintat Revizoratului scolar Vaslui, atest existenta corului bisericesc ‘care execut bine cantece pe dou, multe chiar pe trei voci’, invttorul Al. Dumbrav canta la biseric in fiecare sptman cu elevii ‘intreaga liturghie de Gh. Stefnescu’, propunand o mic recompens pentru copiii ce alctuiau corul. Cantina scolar, infiintat in 1938, asigur alimentarea cu ceai si masa de pranz pentru ‘copiii ai cror printi nu le pot asigura o hran suficient si substantial. Acum se serveste (1942-N.A.) numai ceai cu paine, dimineata, la un numr de 30 elevi’. Cooperativa scolar, infiintat in 1940, numra 37 de scolari membri, cu un capital de 620 de lei.
Personalul scolii
Mihail C. Mandru (1 septembrie 1897- 1899, destituit). Revizorul scolar P. Motas consemna la 28 septembrie 1899: ‘sunt multumit de modul cum D-l invttor se achit de datorie’, pentru ca la 27 aprilie 1900 s observe ‘in general lips de progres’. E. Gorti (1899-1900). Antonovici; Cornel Arsene; Gh. Denghiu (1900-1901). N. Cataram; I. Georgescu (1901-1902). Gh. Denghiu (1902-1904). N. Benghiu (1904). Smaranda Dimitriu (1 octombrie 1904- 1906), invttoare definitiv, numit prin ordinul Ministerului nr. 39274 / 1904, cand numrul elevilor inscrisi la scoal s-a ridicat la 87. Se remaec prin organizarea seztorilor, prima la 26 noiembrie 1904, la care particip sase femei si opt fete. n cadrul seztorilor ‘se torcea, se impleteau ciorapi si dantele si se fceau custuri nationale. Se citeau diferite bucti cu caracter didactic, moral, patriotic si nu se uita partea distractiv, poezii, cantece, ghicitori. Nu se trecea cu vederea si chiar se struie asupra igienii corpului, a imbr – cmintei, a hranei etc’. Traditia seztorilor a fost continuat de urmasii su, iar la 1942 seztorile erau ‘populate, cci doar elevii de atunci, sunt gospodarii si gospodinele de astzi’. Este preocupat de economia scolarilor si depune la Casa de Economie suma de 14 lei (70 de librete). C. Fantan (10 august 1906-1911). nc de la sosire mut scoal intr-o alt cas, ins vechiul chirias nu-i elibereaz bncile si drapelul, probabil din cauza neachitrii chiriei. Primria comunei Lazanu-i pune la dispozitie sumele necesare pltii chiriei si achizitionrii lemnelor de inclzit. Lipsurile amintite sunt raportate de noul invttor Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice si-l determin s actioneze pe lang locuitori. n anul scolar 1906-1907 numrul elevilor inscrisi se ridic la 103, ins cu o frecvent de 43%. Pentru imbunttirea frecventei scolare pune in aplicare sistemul de amenzi. Nu se bucur in continuare de sprijinul autorittilor comunale de la care nu obtine ajutor financiar sau mijloace pentru transportul lemnelor, desi pdurea era situat la marginea satului. Elanul si dorul de munc iau atras oprobiul conducerii si ura locuitorilor ‘pe care-i punea s dea copiii la scoal’ si le aplica amenzi substantiale. Deziluzionat si amrat s-a transferat in 1911 la scoala din Hulboaca, judetul Iasi. Ion C. Ciobanu (1911-1912), imbun – tteste frecventa scolar si numrul elevilor inscrisi, se transfer in judetul Tutova, isi pierde viata pe campul de lupt in campania militar din 1916-1918. Alexandru Dumbrav (1 septembrie 1912-15 noiembrie 1920), din satul Poenesti, ‘bine pregtit, plin de avant tineresc, cu dor de munc pentru luminarea fratilor si steni’, las in satul Oprisita ‘o dar adanc de lumin, cci fostii si elevi, vorbesc cu veneratie despre dansul’. Particip la al doilea rzboi balcanic din 1913 (gradul de caporal) si la Marele Rzboi pentru Reintregirea Patriei in perioada 1917-1918, cand obtine gradul de cpitan. Se transfer la 15 noiembrie 1920 in satul Poenesti, unde ‘copiii au sufletul ca si hleiul pe care triesc si muncesc’. De la el nea rmas raportul cu nr. 28 din 19 ianuarie 1914, inaintat Revizoratului scolar Vaslui si pe care il redm in continuare: ‘Domnule Revizor / Respectuos v rog s binevoiti a primi, aci alturate, actele justificative doveditoare de felul cum s-au intrebuintat banii (saizeci si cinci lei) primiti pentru inclzitul si iluminatul scolii. / Totodat sunt silit a v aduce la cunostint c suma n-a fost suficient pentru a procura atata cat trebuie. Am pltit cate 2 lei pentru metrul cub de crat. 14 m.c., de crat, cost 28 lei. / Prin urmare, pe lang 15 lei trecuti in chitanta No. 3 am mai pus din parte-mi 13 lei. Nu i-am trecut cci asa mi s-a ordonat, dar nu cred c Dvs veti lsa s treac aceast nedreptate. / Anul trecut tot asa mi s-a intamplat. / V rog s binevoiti a tine seama c 12 lei anul trecut si 13 lei anul acesta (25 lei), e o mare pagub pentru mine, care n-am alt castig decat leafa. / n speranta c veti binevoi a-mi inapoia aceast diferent, v rog s binevoiti a primi Domnule Revizor asigurarea stimei mele. / Diriginte ss. Al. Dumbrav’. Vicentiu Stefan (1917-1918), ardelean, ‘adevrat invttor’, l-a suplinit pe Alexandru Dumbrav in timpul rzboiului. Gh. Ratea (1920-1921). Emanoil Galamaz (1921-1922). Stefan Gospodin (1922-1923), atestat in anul scolar 1922 / 1923, cand se incepe construirea localului scolar. Xenofon Galaction (1923-1924). Pr. M. Stefarc (1924-1925). C. Ichim (1925-1926). V. Parlea (1 septembrie 1926-1934) manifest dezinteres pentru frecventa scolar. Ilinca Rotaru (1931-1933), functioneaz in postul al doilea, infiintat in anul scolar 1931/1932, fiind urmat de Leon Dudu (1933-1934), Emil Calamaz (1934-1935), M. Donose (1935-1938 ?) Maria Nechifor (15 martie 1936, functiona si in 1942). V. Petrea (1 septembrie 1934, functiona si in 1942). Autorul soseste prin transfer la scoala din satul Oprisita in 1934, pentru ca la 1 septembrie 1936 s obtin gradul II in urma examenului sustinut la Scoala Normal de Fete din Iasi. A fost ‘un foarte bun comandant si instructor premilitar’, infiinteaz cminul cultural in 1937 pe care il conduce ca director, calitate in organizeaz serbri si cursuri trnesti de iarn, ‘pentru care Fundatia’ ii aduce multumiri, pune bazele Asociatiei agricole a bunilor gospodari, a cooperativei scolare in 1938 pe care o conduce, a luat parte la ‘caravanele milei’, colecteaz bunuri pentru soldatii de pe front si sraci, organizeaz corul bisericesc, ajut la curtitul bisericii si cimitirului impreun cu elevii si premilitarii si se ingrijeste de mormintele eroilor. Particip la luptele de pe frontul de rsrit, ‘printre cei dintai, ajungand pan la circa 10 km. E. Odesa, unde am cptat o schije de obuz in varful plmanului drept, pe care o voi purta acolo tot restul vietii mele’. Reinvie seztorile Smarandei Dimitriu, continuate de Alexandru Dumbrav.
Costin Clit
