Instructia educa, iar educatia moralizeaza Grigore T. Popa
– continuare din numrul trecut –
Un capitol aparte prin continut il reprezint capitolul al II-lea, intitulat ‘Medalioane perene’, in care sunt evocate o seam de personalitti ale locului care prin activitate, aport constructiv si spirit pragmatic au contribuit la emanciparea invtmantului vasluian. Nume de refe rint a pedagogiei vasluiene, parte in viat, parte trecute in eternitate: profesorii Constantin Alexandru, Ioan Blnescu, Mircea Cozmei, Dumitru Bahrim, printre ei si un regretat medic la care se face cu greu distinctia intre profesie si credint, dedi candu-se deopotriv ambelor cu aceiasi druire si convingere. Este vorba de docto rul Augustin Ilies, un eminent chirurg pe diatru care si-a inteles in felul su viata, spiritualitatea si mai ales profesia in care a avut rezultate notabile. De altfel, un me dalion Dr. Augustin Ilies se regseste si in monografia spitalului vasluian ‘De la Spitalul lui Drghici la Spitalul Judetean de Urgent Vaslui 18522015’, alturi de mari personalitti medicale care au marcat prin realizrile lor drumul lung si anevoios al medi cinii vasluiene. Capitolul ar putea fi mult mai amplu, chiar si supus unei selectii riguroase, dac avem in vedere marile personalitti care au semnat destinul invtmantului vasluian, intre care, marii absenti mi se par a fi Petre Iosubprofesor, filosof, scriitor, poet, ctitorul Liceului Economic ‘Anghel Rugin’: Dumitru Marinprofesor, prozator, jurnalist, ctitorul curentului Cultural Informa tional si trustului de pres Cvintet Tera; Gheorghe Carjprofesor de matematic, manager si ctitorul Liceului Sanitar Vaslui, profesor Eugenia Moldoveanuom de vast cultur; Alexandru Poam profesor, scriitor, jurnalist, profesor; Gelu Bichinetom de cultur, amfitrionul evenimentelor culturale majore din viata urbei noastre, si multi altii care, probabil, vor face parte dintr-un viitor volum. O not aparte pentru capitolul I al crtii, capitol ce cuprinde un numr de pa tru personalitti de exceptie din domeniul matematicii si educatiei. Spiru Haret, ctitorul invtmantului modern romanesc, matematician cu contributii esentiale in mecanica universului si astrofizicii, cel care va forma un adevrat curent cultural-educa tionalharetismuliar numele su va denumi o zon din fata nev zut a lunii, ‘Cercul lui Haret,’ ca o recunoastere a contributiei sale la cunoasterea univer sului. Alturi de el, marele matematician Gheorghe Vranceanu, plecat din tinutul Vasluiului, absolvent al Liceului Mihail Koglniceanu, va revolutiona geometria si spatiile nedefinite, iar descoperirea cam purilor gravitationale si electromag netice vor contribui la progresul cunoaste rii universale. Aceste dou uriase personali tti sunt secondate in cartea domnului Apostolache de alte dou personalitti in viat: academicianul Radu Miron si prof. universitar Ovidiu Carj, proveniti si ei de pe meleaguri vasluiene (Codesti si respectiv Carja) a cror contributie la progresul matematicii nu s-a incheiat inc (p. 26, 50). Parcurgand fascinanta evolutie a pri melor dou personalitti, m-a frapat simili tudinea realizrilor acestora cu realizrile a dou personalitti din domeniul medici nei. Este vorba de Carol Davilactitorul siste mului medico-sanitar din Romania, si Grigore T. Popacercettorul si omul de cultur, care va cdea victim convinge rilor sale anticomuniste. Astfel, dac realizrile lui Spiru Haret sunt epocale in domeniul educatiei, realizrile lui Carol Davila sunt epocale in domeniul snttii. Spiru Haret este ctitorul necontestat al invtmantului primar, gimnazial, liceal si profesional, infiinteaz grdinitele (invt mant prescolar), cminele culturale in co mune si orase, introduce examenul de bacalaureat, manuale le unice, scolile tip Haret si msuri menite s inobileze statutul dasclului, mai ales in mediul rural. La randul su, Carol Davila infiinteaz reteaua national de spitale civile si militare (Eforia Spitalelor), spitalele rurale tip Carol (vizibile si astzi), medicul de plas, invtmantul medical superior (Scoala de Chirurgie si Facultatea de Medicin), Societatea de Cruce Rosie, Societtile Medicale si Revistele Medicale ale timpului. n domeniile lor, ambele personalitti sunt retinute de istorie ca inaintemergtori, fondatori si realizatori al sistemului educational si respectiv medical in Romania Mic (Regatul Romaniei). Dac la acesti doi titani similitudinea se regseste la nivelul realizrilor, la Gheorghe Vranceanu si Grigore T. Popa similitudinea se regseste sub aspectul evolutiei stiintifice si sociale. Ambii sunt nscuti pe meleaguri vasluiene (Valea HagieiLipova, respectiv Surnestiastzi Emil Racovit), ambii de neam rzsesc, rzbesc in invtmantul superior datorit bur sei Adamachi (primul la recoman darea lui Petru Poni, iar al doilea la recomandarea lui Constantin Bujor, personalitti de mar c ale timpului). Amandoi beneficiaz de o burs de cercetare Rockefeller, soldat cu rezultate deosebite in plan stiintific (spati ile neolonome si geometria diferential, pentru Gheorghe Vranceanu, si sistemul port hipotalamo-hipofizar care va pune bazele unei noi stiinteneuroendo crino logia -, pentru Grigore T. Popa). Adugm lui Grigore T. Popa si meritul de a fi printele eseisticii medicale romanesti, iar implicarea lui cultural si social a fost una de exceptie, sintetizat admirabil in scrierile sale: ‘Viat si Societate’ (1946) si ‘Reforma Spiritului’ (2002), care se pot consti tui in crti de cptai pentru orice reformator in domeniul social si educa tional. Anul 1948 ins ii va diferentia ca evolutie. n timp ce Gheorghe Vranceanu va renunta la optiunile sale politice (can dideaz ca deputat liberal de Vaslui), la interventia convingtoare a ‘unui cineva’, urmandu-si apoi linistit cariera academic, cu descoperirile cunoscute, Grigore T. Popa va muri in subsolul unei clinici bucurestene, prsit de elevi, discipoli, prieteni si colaboratori. El devine victima autorittilor comuniste pentru asertiunile sale categorice, demonstrate stiintific, c revolutiile sunt piedici in calea evolutiei, c rzboiul apare atunci cand ratiunea face loc instictelor primitive, barbare, in sfarsit, c marxistii si neodarwinistii sunt printii spirituali ai dictatorilor contemporani. Este tema celebrului discurs ‘Morala crestin si timpurile actuale’, rostit sub cupola Ateneului Roman la 15 aprilie 1947, in plin proces de bolsevizare a trii, cand lupta de clasridicat la rang de politic de statpromova la scar national frica, ura si asasinatul in mas. n ansamblul ei, ‘Vieti dedicate eterni ttii’ este o carte interesant, frumos scri s, care indeamn la meditatie asupra a ceea ce am fost, la ceea ce suntem si am putea fi. Printre altele, aceast carte se inscrie in randul acelora ce au menirea de a consolida constiinta identittii si demni ttii noastre ca natiune si popor.
* Valeriu Lupu – doctor n stiinte medicale
