Situatie incredibil constat, ieri, de autoritti, n cadrul primei sedinte complete” a Comitetului Local pentru Situatii de Urgent (CLSU) Brlad, convocat de primarul Dumitru Boros. Acesta a dorit o analiz complet a urmrilor cauzate de fenomenele meteo extreme din 20-22 aprilie si, astfel, a aflat c, deocamdat, mai eficient e s ne rugm la Dumnezeu s nu se mai repete scenariul. De la incapacitatea total de a comunica ntre ele si pn la lipsuri aparent minore, dar cu efecte devastatoare asupra populatiei, toti cei prezenti, cu exceptia celor de la Armat, au avut de punctat anumite disfunctionalitti. Cireasa de pe tort a fost declaratia unui reprezentant al spitalului din Brlad, care a spus c, dac n dou ore maximum n oras nu se reia furnizarea energiei electrice (de care depinde aproape orice), trebuie s ne facem cruce si s… ne aruncm n gol!”.
Sedinta de ieri a CLSU Barlad, convocat in premier in formul complet de primarul Boros, s-a vrut a fi, dup cum a anuntat edilul, o analiz a evenimentelor din 21-22 aprilie, din care toat lumea trebuie s invete ceva, fr a arta cu degetul asupra vreunui vinovat’. Numai c, primarului nu prea i-a reusit miscarea’, intrucat, cu exceptia reprezentantilor Garnizoanei Barlad, toate celelelalte forte membre ale CLSU au avut cate ceva’. Cea mai mare problem, de departe, a avut-o Ambulanta Barlad, al crei reprezentant au povestit dou intamplri care, dac nu s-ar situa in zona incredibilului, ar trebui s se lase cu sanctiuni nemaivzute. ntai, in momentul in care tot Barladul a rmas fr enrgie electric, respectiv vineri, 21 aprilie, ambulantierii au rmas complet debusolati, pentru c nu puteau primi nicio solicitare si nici nu puteau lua legtura in vreun fel cu cei care ar fi avut nevoie de asistent medical. Aceiasi ambulantieri au povestit cum intampin dificultti enorme in a se orienta pe strzile orasului, unde imobilele fie nu sunt numerotate vizibil, sau chiar nu exist!, din cauza sistemului GPS depsit. Cu chiu cu vai, angajatii Ambulantei au cerut ajutorul Serviciului de Telecomunicatii Speciale (STS), care a adus un generator care… nu a pornit, asa c s-a reusit punerea in functiune nici a monitoarelor statiei, nici a telefoanelor. Si pentru c veni vorba despre STS, la un moment-dat, a intervenit si primarul Boros, care a dezvluit in premier c, desi a fost informat c are in birou un telefon al aceluiasi serviciu de telecomunicatii care functioneaz in orice conditii de criz, aparatul a fost mort’ pe toat perioada in care a fost intrerupt curentul in oras. Curios, nu?
Tot porumbelul calator e solutia…
Singurii care au putut comunica intre ei, spre disperarea lui Boros, au fost cei de la Armat, Politie – in parte, Statia CFR si pompierii. Prea putin, in conditiile in care Armata nu rspunde decat la ordinele prefectului – lucru pe care l-a si fcut imediat ce a fost instiintat despre situatia de urgent, printr-un… curier uman. Pare de ras, dar nu e deloc asa, pentru c astfel militarii si-au fcut, inc o dat, datoria cu succes si au intervenit oriunde a fost nevoie de ei, dup ce au fost instiintati verbal despre ce au de fcut. Problema comunicatiilor a fost ridicat si de celelalte structuri din cadrul CLSU, dar cel mai bine a fost punctat de cei de la Delgaz Grid, care au spus c, in a doua zi dup urgie, nu au stiut c Barladul a rmas fr ap potabil, intrucat sursa alternativ de alimentare a pompelor de la barajul care alimenteaz orasul a czut si nu se putea ajunge la ea, din cauza… drumurilor impracticabile. Noi nu am fost informati despre avarie. Nu s-a putut, pentru c au czut si retelele de telefonie, in conditiile in care, asa cum am anuntat, jumtate din judet nu avea energie electric. Stiind c la acea pomp sunt dou surse de alimentare, chiar dac drumurile erau impracticabile, noi ne puteam deplasa pe jos, oricand. Pentru c, oricum, retele noastre nu sunt amplasate doar la drumurile de acces, ci pe toate formele de relief. Deci, se face teren fr probleme. Eu, personal, in decurs de o sptman nu am ajuns acas, pentru c am avut oameni care au muncit fr intrerupere si 26 de ore’, a spus Relu Balan, reprezentantul Delgaz Grid. S-a luat in discutie problema alimentrii cu ap din partea autorittilor. Aici, nimeni nu a stiut s spun care este necesarul actual al localittii, doar pentru consumul propriu. S-a dat o cifr, respectiv 150.000 de metri cubi lunar, dar asta reprezint tot consumul efectiv de ap, al intregului oras, pentru toate activittile cotidiene. Pompierii au spus c ei pot furniza ap populatiei, cu masinile din dotare, numai c acestea nu sunt dezinfectate, deci nimeni nu isi poate asuma rspunderea c, in caz de urgent, apa consumat din cisterne este sigur pentru populatie.
N-au stiut unii de altii, pur si simplu!
Un alt neajuns in privinta cruia primarul Boros a cerut explicatii suplimentare s-a referit la alimentarea cu carburanti a masinilor de interventie si, mai ales, a generatoarelor electrice. Tot in intervalul analizat, s-a povestit’ despre eforturile municipalittii de a face rost de motorin pentru generatoarele spitalului, in principal, dar si pentru masinile de interventie ale celor de la Delgaz Grid. Aici, acelasi Balan a mai povestit un fapt incredibil: nicio statie peco din oras nu a vrut s ii dea motorin pentru masini, din cauza lipsei energiei electrice. Am mers cu un generator de-al nostru la o statie peco si ne-am oferit s punem in functiune o pomp pentru a ne alimenta masinile, ins nu au vrut s aud, pentru c tot consumul lor trebuie neaprat inregistrat in calculatoare, care comunic in timp real cu reteaua mam’. Deci, nu am avut succes. n plus, au mai srit pe noi si ceilalti oameni care asteptau la peco s revin curentul, pe motiv c ne-am fi bgat in fat…’, a mai spus Balan. Salvarea si solutia a venit de la CFR, reprezentat de seful statiei locale pe segmentul Cltori, Horatiu Donose. Acesta a spus c, in astfel de situatii, se poate foarte usor inchiria un vagon cu motorin de la institutia sa. Asa cum se poate comunica si cu dispozitivele noastre in sistem analogic, pe care noi le-am folosit in acea perioad si cu care ne-am auzit la peste 150 de kilometri, asa se poate apela si la stocurile noastre de motorin. Putem inchiria, in baza unor protocoale, fr probleme, vagoane de motorin, in orice situatie de urgent’, a spus Donose.
Autoritati blocate de lipsa lor de reactie ferma
Probleme grave au mai fost semnalate – artandu-se cu degetul mai mult sau mai putin voalat spre Politia Local si cea Municipal – si in privinta accesului pe strzile orasului la interventiile anuntate in perioada in cauz. Atat ambulantierii, cat si pompierii sau cei de la Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgent au ridicat problema masinilor parcate aiurea de tot felul de inconstienti. Ceea ce a dus la imposibilitatea ajungerii la locul unor interventii. Aici a intervenit decisiv si a fcut o promisiune ferm noul comandant interimar al Politiei Barlad, comisar sef Petru Maximiuc: ‘Problema oamenilor care ar face scandal in statiile peco in astfel de situatii de urgent este treaba noastr, dar nu treebuie vzut deloc ca o problem. Ne anuntati si imediat intervenim in sprijinul echipelor dumneavoastr. Cat despre felul in care se opreste si se stationeaz in Barlad, in special pe Republicii, vreau s v spun doar atat: in cel mai scurt timp, chiar dac ii va durea pe multi, voi pune in aplicare una dintre principalele mele prioritti, respectiv fluidizarea total a traficului pe toat lungimea Republicii, de la intrare la iesirea din oras. V asigur, domnilor, c voi avea cu domnul primar si cu cei de la Politia Local discutii aplicate pe acest subiect, astfel incat s nu mai vedem masini oprite dup bunul plac al fiecruia. Repet, chiar dac o s doar pe multi, rezolvm aceast problem! M refer aici doar la acei conductori auto care persifleaz si deranjeaz cu aroganta lor, permitandu-si s isi las masinile cum doresc. Acesta este genul de oameni care vor fi vizati de actiunile noastre in perioada imediat urmtoare, si acesta este si genul care pe mine personal m deranjeaz enorm’, a spus Maximiuc. Dup toate acestea, din partea unui reprezentant al spitalului din Barlad, secondat de noul manager interimar, Corneliu Decusear, care nu a scos o vorb pret de dou ore, a venit o constatare grav: spitalul are capacitatea de a-si asigura independeta energetic, prin generatoare, doar maxim dou ore. Dac in acest timp in oras nu se reia furnizarea energiei electrice, trebuie s ne facem cruce si s… ne aruncm in gol!’. Concluziile intalnirii, i-au apartinut primarului Boros, care a condus lucrrile mai mult cu pixul in man, notandu-si meticulos toate lipsurile semnalate. Am retinut c din aceast sal trebuie s plece, in primul rand, un soi de educatie a cetteanului, care trebuie s isi ia si el msuri in caz de necesitate, pentru c, iat, sistemul nu este deloc perfect. Dar este perfectibil. Deci, vom completa componenta CLSU, ne gandim s facem o serie de simulri, pentru a vedea capacittile reale de reactie, dar vrem s vedem si cum stm exact cu dotrile membrilor Comitetului, pe fiecare structur. Eu v multumesc c mi-ati oferit oportunitatea de a lua contact exact cu toate aceste probleme, pentru a putea s le gsim o rezolvare, impreun’, a incheiat Boros.
