Fermierii vasluieni nu si mai fac iluzii n ceea ce priveste despgubirea culturilor agricole distruse de frig. Desi ninsorile si temperaturile sczute au lovit puternic n ntreg sectorul agricol, productorii au raportat doar 95 hectare calamitate. Agricultorii sustin c, n ultimii ani, n loc de despgubiri pentru diversele calamitti care au lovit judetul, au parte doar de povesti.
Cu toate c ninsorile si temperaturile negative de la sfarsitul lunii aprilie au provocat pagube importante, doar trei comune au trimis la Directia pentru Agricultur a Judetului (DAJ) Vaslui listele cu suprafetele calimitate. Este vorba despre Rebricea, Albesti si Solesti, care au raportat 95 de hectare afectate de conditiile meteo nefavorabile. Este vorba despre 73 hectare de livezi, 20 de hectare cu rapit si 2 hectare cu legume in camp si in spatii protejate. Este posibil ca unii fermieri, mai ales cei cu livezi, s fie asigurati si s mearg direct la societtile de asigurare. De asemenea, este posibil ca pierderile s fie nesemnificative, de 10-15%, iar fermierii s nu mai declare suprafetele afectate. Noi, pan la aceast dat, am primit doar suprafata de 95 de hectare, a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui. n perioada 20-23 aprilie 2017, un viscol puternic a lovit Moldova, inclusiv judetul Vaslui, ninsorile abundente si temperaturile sub pragul inghetului lovind sever culturile agricole.
Despagubirile, o problema de imagine
Viorel Hum, fermier in zona Vulturesti – Stefan cel Mare, spune c ninsorile nu fac deloc bine, ba chiar pot conduce la compromiterea total a culturilor agricole. Livezile, rapita, floarea-soarelui, mazrea, chiar si graul, care in aceast perioad este in vegetatie de alungire a paiului, sufer din cauza frigului si risc s se ofileasc. Cat priveste posibilitatea ca fermierii s fie despgubiti de stat pentru pierderile provocate de inghet, sansele sunt foarte mici. Problema este grav. Cat despre despgubiri, toat lumea ne spune povesti, ca s dea bine. Eu fac parte si din Grupul de Actiune Local din zona noastr. Cei care au accesat proiecte cu finantare european siau fcut un plan de afaceri, unde siau asumat c vor obtine anumite productii. Ce fac in aceste conditii, cand recoltele vor fi mult diminuate, dau banii inapoi?!, a intrebat Viorel Hum. Un alt fermier, Dan Hurduc, membru in conducerea Asociatiei Grup Est Husi, explica, la vremea respectiv, ce urmri vor avea temperaturile negative. Vor fi efecte negative maxime. Culturile care s-au semnat nu vor rsri, din diferite cauze. Se va forma o crust si nu va piermite plantelor s rsar, umiditatea prea mare va conduce la putrezirea semintelor, frigul din sol va intarzia mult rsrirea. Nici nu vreau s m gandesc. Florile la pomi la aceste temperaturi vor suferi si vom avea fructe foarte putine. La aceste temperaturi, la vita-de-vie cred c vor fi probleme doar la plantatiile din vi, a spus Dan Hurduc.
