Data de 6 august, srbtoarea ortodox cnd crestinii srbtoresc Schimbarea la Fat, a Domnului si Mntuitorului nostru Iisus Hristos, numit n popor Probejenia sau Obrejenia, este una dintre cele mai mari srbtori religioase, asimilat srbtorii ce marcheaz desprtirea de var, schimbarea vesmintelor naturii, dar si ale oamenilor, cu cele ale noului anotimp.
Domnul insotit de ucenicii si a venit la muntele Taborului, din Galileea, urmat indeaproape de ucenici si mult popor. Iar dup sase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru, pe Iacov si pe Ioan, fratele lui, si i-a dus intr-un munte inalt, de o parte. Si S-a schimbat la fat, inaintea lor, si a strlucit fata Lui ca soarele, iar vesmintele Lui s-au fcut albe ca lumina. Si iat, Moise si Ilie s-au artat lor, vorbind cu El. Si, rspunzand, Petru a zis lui Iisus: Doamne, bine este s fim noi aici; dac voiesti, voi face aici trei colibe: Tie una, si lui Moise una, si lui Ilie una. Vorbind el inc, iat un nor luminos i-a umbrit pe ei, si iat glas din nor zicand: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit, in Care am binevoit; pe Acesta ascultati-L”. Si, auzind, ucenicii au czut cu fata la pmant si s-au spimantat foarte. Si Iisus S-a apropiat de ei, si, atingandu-i, le-a zis: Sculati-v si nu v temeti. Si, ridicandu-si ochii, nu au vzut pe nimeni, decat numai pe Iisus singur. Si pe cand se coborau din munte, Iisus le-a poruncit, zicand: „Nimnui s nu spuneti ceea ce ati vzut, pan cand Fiul Omului Se va scula din morti”. Prin etimologie popular, (Pr)Obrejenie aduce dup sine probozirea cuvant imprumutat din slavon „proobraziti” adic a mustra, a dojeni, a certa pe cineva, a face de rusine, a ocri pe cei neasculttori in aceast zi dar si in decursul anului ce vine. Aceast srbtoare in popor, este situat in interiorul Postului Sfintei Marii, astfel incat este Dezlegare la Peste. Este asadar momentul de „ceart” intre var si toamn. Se crede astfel c din acest moment intreaga natur capt amprenta toamnei. Agricultorii cred c, dup 6 august, este posibil oricand cderea brumei, dar rareori se intampl asa, in schimb isi mai face aparitia grindina. Detintorii de fanete consider c acum este momentul cositului otavei, pentru c inainte de Schimbarea la fat se crede c ar avea un gust dulceag si se obtine mai putin, in schimb, cosit imediat dup aceast dat, se spune c este srat si consistent ca si fanul din prima recolt. Tot acum sunt estimate roadele livezilor, din convingerea c de atunci inainte fructele nu se mai „aleg”, adic nu mai cad singure si vor ajunge s se coac. Dac pan la aceast vreme fuseser „veninoase”, apare „prima” dulceat a lor. De la Probejenii inainte, apele prind a se rci in credinta popular se crede c cerbii le spurc, urinand in ele iar deacum nimnui nu-i mai este ingduit s se scalde iar cel ce va intra in acea zi in ap se va schimba la fat bineinteles c in ru. Se schimb chiar si frunza codrului dand verdele crud pe galbenul auriu dand de veste randunelelor c trebuie s se urce pe spatele berzelor pentru a pleca in zone mai calde stenii tinand srbtoarea in credinta ca ele vor putea trece toate mrile fr nici un pericol. Acum la plecarea berzelelor in cltorie, nu e bine s plece nimeni in drumetii pentru a nu rtci drumul de intoarcere spre cas. Omul care are dor de ochi dragi ce sunt la distant mare se uit dup berze, ca dorul s se duc cu ele. Serpii, soparlele si toate insectele intr in pmant iar sarpele ce nu a intrat pan la aceast zi poate fi omorat. Dac un tanr vede un astfel de sarpe si nu-l omoar, sarpele se va preface in zmeu iar tanrul pan la anul isi va pierde viata. Probajele in credintele btranesti ar niste sfinte, diferite de Rusalii sau Iele, lsate de Dumnezeu pe pmant pentru a face dreptate intre oameni. Ca pedeaps la un om pentru un ru ce-l face, sfintele il proboza pe om si, dac omul nu se pocia, era sortit mortii. n acea zi fiecare femeie sau brbat se fereste de a se ocri unul pe altul, cci tot anul nu trieste decat in sfad cu altii. Pe cine doare capul la Schimbarea la fat, acela un an de zile sufer tot asa. Dac pan la Probejenie gospodinele se pzesc ca s nu mnance mere sau pere pan la aceast zi, de Mosii de Schimbarea la fat se dezleag mancarea strugurilor care sunt dusi la biseric pentru a fi sfintiti. Boabele de struguri desprinse de pe ciorchini si sfintite se numesc „coliv de struguri”. n zonele preponderent viticole are loc ritualul sfintirii si binecuvantrii strugurilor, dup care ofranda sacr pregtit ca aliment ritual, „coliva de faguri de miere” impreun cu hidromel este dus si sfintit la biseric, in cazul crestinilor, oamenii luand apoi cate un bob ca „anafur” din rodul viilor spunandu-se: „boab nou in gur veche” era ca o imprtsanie ce inlesnea comunicarea cu mortii neamului si ddea speranta vietuirii pentru cei rmasi in „lumea alb”. Atat strugurele cat si pestele care se mnanc in aceast zi sunt simboluri ale reinvierii, schimbrii, prefacerii si continuittii iar cel ce mnanc struguri inainte de aceast zi, se spune c isi afuriseste matele. n preajma acestei srbtori, stupii care au fost transportati in pastoral sunt pregtiti s fie adusi acas, iar buruienele si florile prind a se vesteji si nu mai au in ele dulceat. Cine nu srbtoreste Obrejenia, se usuc si inglbeneste ca si florile si e rea de lovituri, plosnite, trsnete, incendii si contra frigurilor. Toti copiii trebuie s fie asculttori si cuminti, ca s nu fie proboziti, ocriti, in aceast zi, c vor fi proboziti tot anul. Fetele nu se spal pe cap, pentru c altfel prul nu le-ar mai creste, cum nici iarba nu va mai creste incepand cu aceast zi de inceput al toamnei. Femeile, mai ales in mediul rural, nu mai las noaptea ferestrele deschise, nu atat de teama frigului care se instaleaz spre toamn, ci din credinta c, in miez de noapte, duhurile rele se trag, de frig, in case si c membrii familiei atinsi de ele rman o vreme cu membrele intepenite sau strambe, de parc i-ar fi tras curentul. „Numa atata-i vara, var/ Pan-i patu mandrii-afar/ Dac mandra patu-si mut/ Poti s stii, vara-i trecut.” n aceast zi se recolteaz de pe camp ultimele plante si fructe de leac cu puteri vindectoare: leustean, impr – teas, avrmeas, usturoi, flori de musetel, precum si o crengut cu sapte prune, sau alune si se pstreaz la un loc neumblat, ca s nu fie stricate de ceva. Adunate in aceast zi si dup un anume ritual, plantelor si fructelor se descant „de urat” si sunt socotite a avea mare putere de vindecare a frigurilor si altor maladii. Babele satului descant de urat in aceast zi, zicand s se despart cineva de o fiint iubit si s plece cum pleac berzele. n aceast zi culeg coarne bune pentru femei, la nastere. Acum se pune balig de vac la uscat, bun spre a se afuma cu ea cei ce sufer de njit. n direct legtur cu aspectul religios-crestin, srb – toarea poate semnifica si schimbarea noastr in bine, schimbarea invidiei in bucurie, a ruttii in iertare, a impcrii cu sine si cu ceilalti.
Dan Horgan
