Vasluienii trag tare pentru a-si stinge datoriile ctre bnci. Continund trendul pozitiv nregistrat anul trecut, n primul trimestru din 2016, restantele la bnci au sczut att la mprumuturile n lei, ct si la cele n valut. n total, creditele restante contractate de societtile comerciale si persoanele fizice s-au diminuat cu peste 11 milioane de lei. n ciuda datoriilor active, vasluienii se mprumut tot mai putin de la institutiile financiare.
Firmele si populatia judetului Vaslui au tot mai putine credite restante la bncile comerciale. Conform datelor Bncii Nationale a Romaniei, restantele la imprumuturi s-au diminuat atat la creditele contractate in moneda national, cat si la cele in valut. n luna martie 2016, agentii economici si persoanele fizice din judet aveau la bncile comerciale credite in valoare total de 1.109 milioane de lei, din care 212 milioane lei erau credite restante. Spre comparatie, in luna ianuarie 2016, creditele restante ale cror rate nu au fost achitate la bnci conform contractelor de imprumut se cifrau la suma de 221,8 milioane lei. Pe segmentul imprumuturilor in valut, in luna martie 2016, vasluieni aveau credite in valoare total de 506 milioane de lei, din care 45 milioane lei erau credite restante. n luna ianuarie 2016, creditele restante la institutiile financiare se ridicau la suma de 46,4 milioane de lei. La sfarsitul anului trecut, valoarea creditele totale luate de populatia din Romania, in lei si valut, se ridica la suma de 107,7 miliarde de lei. Conform datelor Bncii Nationale a Romaniei, la sfarsitul lunii decembrie 2015, valoarea total a imprumuturilor in moneda national era in sum de 51 de miliarde lei, restul creditelor fiind in valut. Cum era de asteptat, regiunile bogate ale Romaniei au absorbit cea mai mare parte a banilor. Locuitorii Capitalei si cei din judetul Ilfov au contractat 37% din totalul banilor imprumutati de romani de la institutiile financiare, respectiv 60,97de miliarde de lei. Pe locul doi, la mare distant, sunt locuitorii judetului Cluj, care au imprumutat de la bncile comerciale suma de 5,7 miliarde de lei, iar pe pozitia a treia din clasamet sunt locuitorii judetului Timis, cu o medie de 694 lei pe cap de locuitor. Judetul Vaslui se afl la polul opus in ce priveste suma impru – mutat de locuitori de la institutiile financiare. Pe lang Vaslui, la coada clasamentului se mai afl judetele Giurgiu, Clrasi, Ialomita, Slaj, Tulcea, Dambovita, Caras-Severin si Harghita, fiecare dintre ele cu imprumuturi totalizand mai putin de 700 de milioane. Creditele bancare acordate de bnci in judetele mai slab dezvoltate totalizeaz 5,5 miliarde de lei. Explicatia acestei diferente imense intre anumite zone ale trii este simpl: nivelul sczut al salariilor.
Vesti proaste: analistii anticipeaza majorarea dobnzii Robor
Indicatorul de incredere in economie al CFA Romania a inregistrat in luna martie valoarea de 59,7 puncte, in crestere cu 4,9 puncte comparativ cu luna februarie a acestui an, potrivit CFA Romania – asociatia profesional a analistilor financiari certificati international (Chartered Financial Analyst). „Majorarea s-a datorat ambelor componente. Astfel, indicatorul conditiilor curente a fost de 68,3, valoare in crestere cu 6,3 puncte, iar indicatorul anticipatiilor a crescut cu 3,3 puncte la valoarea de 55,5 puncte”. n ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, valorile mediane ale anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni a consemnat un curs de 4.4500 (fat de 4.4600 in luna anterioar), iar pentru orizontul de 12 luni de 4.4550 (fat de 4.4500 in exercitiul anterior). n acelasi timp, 73% dintre membrii CFA Romania anticipeaz majorarea ratelor de doband pentru scadentele scurte (Robor la trei luni), iar 85% anticipeaz majorarea ratelor de doband pentru scadentele pe termen mediu (cinci ani). Indicatorul CFA Romania de ncredere Macroeconomic a fost lansat de ctre CFA Romania, in luna mai 2011, pentru a cuantifica anticipatiile analistilor finaniari cu privire la activitatea economic in Romania pentru un orizont de timp de un an. Acesta ia valori intre 0 (lipsa increderii) si 100 (incredere deplin in economia romaneasc) si este calculat pe baza unor intrebri cu privire la: conditiile curente (referitoare la mediul de afaceri si piata muncii) si anticipatiile (pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piata muncii, evolutia venitului personal la nivel de economie si evolutia averii personale la nivel de economie). Pe lang intrebrile necesare pentru calculul indicatorului de incredere macroeconomic, sondajul evalueaz si anticipatiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflatiei, ratele de doband, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, conditiile macroeco – nomice globale si pretul petrolului. Sondajul este realizat in ultima spt – man a fiecrei luni, iar participantii sunt membri ai CFA Romania si candidatii pentru nivelurile II si III ale examenelor CFA, un program de educatie pentru profesionistii din domeniul financiar. n prezent, CFA Romania are 180 de membri.
