Latifundiarii se �mbog�tesc, t�ranii fac foamea

Judetul Vaslui este lider national la cele mai mari exploatatii agricole, dar si la s�r�cia rural� extrem�. Cu c�t p�m�ntul a intrat mai mult �n proprietatea unui grup restr�ns de persoane, cu at�t s�r�cia majorit�tii locuitorilor din rural a crescut. �n judetul Vaslui, distributia marilor exploatatii agricole (peste 2.000 hectare) si a zonelor de s�r�cie rural� este cuprins� �ntre 20 – 50%. La aceast� situatie se adaug� si v�nzarea masiv� a terenurilor c�tre str�ini, ceea ce ne determin� s� afirm�m c�, f�r� p�m�nturi care s� aduc� profit, satul vasluian este condamnat la s�r�cie.

Vasluiul face parte din grupul judetelor din Romania cu cele mai mari exploatatii agricole, dar si cea mai crunt� s�r�cie rural�. Practic, cu cat p�mantul este detinut de un num�r mic de proprietari, cu atat mai mult s�r�cia de la sate este in crestere. Al�turi de Vaslui, pe harta s�r�ciei din lumea satelor mai fac parte Ialomita, C�l�rasi si Br�ila. Datele sunt cuprinse in „Pachetul de m�suri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sat”, program care a fost lansat luni, 21 martie, in judetul Alba, de Premierul Dacian Ciolos. Potrivit acelorasi informatii, in judetul Vaslui, distributia marilor exploatatii agricole (pondere exploatatii peste 2.000 hectare) si a zonelor de s�r�cie rural� extrem� este cuprins� intre 20 – 50%. Concluziile analizei arat� c� averile marilor latifundiari se sprapun cu lipsurile de tot felul cu care se confrunt� popuatia de la sate. Cu alte cuvinte, fermele mari nu r�spund nevoilor sociale, in zonele unde acestea exist� fiind inregistrate si cele mai s�race comunit�ti rurale. „Avem o agricultur� bipolar� de cativa ani. Avem ferme foarte mari in anumite zone, dar, din p�cate, in zonele agricole mari avem si pungile de s�r�cie foarte mari, avand la extrema cealalt�, fermele de subzistent�”, a spus Dacian Ciolos in discursul de lansare a pachetului pentru „Dezvoltarea clasei de mijloc la sate”. �n acest moment, la nivel national, 73% dintre fermieri tr�iesc in exploatatii de subzistent�, 97% din totalul de 3.000.000 de fermieri nu sunt eligibili in Programul National de Dezvoltare Rural�.

Tot mai putine cereri depuse la APIA

Pan� la aceast� dat�, Agentia de Pl�ti si Interventie pentru Agricultur� (APIA) Vaslui a primit 3.036 cereri de plat� pentru sprijinul financiar pe unitatea de suprafat�, ceea ce reprezint� 59,95% din num�rul fermierilor programati pan� la jum�tatea lunii martie. Cererile depuse de fermierii din judet acoper� o suprafat� agricol� de 7.588 hectare. �n campania de primire a cererilor unice pe suprafat� pentru anul 2015 s-au primit 24.542 cereri, pentru o suprafat� de 261.197 hectare. „Pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafat�, fermierii trebuie s� depun� o singur� cerere de plat� la Centrul Judetean APIA sau centrele locale la care sunt arondati, in intervalul 1 martie – 16 mai 2016. �ncepand cu data de 17 mai, pentru depunerea cererilor de plat� se vor aplica penalit�ti de 1% pentru fiecare zi lucr�toare de intarziere, pan� la data de 10 iunie 2016. Dup� aceast� dat�, cererea de sprijin nu mai este admis� la calcul”, a spus R�zvan Arteni, directorul APIA Vaslui. APIA a demarat campania de primire a cererilor unice de plat� pentru anul 2016 din data de 1 martie 2016. Demn de remarcat este faptul c� num�rul cererilor de sprijin depuse scade de la an al an, datorit� comas�rii suprafetelor de teren agricol utilizat.

Strainii nu renunta la pam�ntul Vasluiului

Liberalizare pietii funciare din Romania c�tre persoanele fizice str�ine nu este de bun augur pentru sectorul agricol local. La aceast� dat�, peste 3.000 de hectare de teren agricol au fost achizitionate de investitorii str�ini doar de pe Valea Prutului. Vasile Mihalachi, vicepresedintele Consiliului Judetean Vaslui, a spus c�, in loc s� isi vand� terenul agricol, fermierii vasluieni ar trebuie s� cultive fiecare parcel� de p�mant. „Astept�m s� vindem p�mantul la str�ini si ne bucur�m c� ne d� 3.000 de euro. Pan� la anul, faci niste pl�ti, si s-au dus banii. Dup� aceea ce faci?! Str�inul iti va spune c� el este st�pan si recolta ii apartine. S-au cump�rat cu prec�dere terenurile cele mai bune, cum ar fi cele de pe Valea Prutului care sunt irigabile si se pot exploata usor. Se vinde p�mantul, cel mai valoroas avut al nostru si ce-am rezolvat?, intreab� Mihalachi. Premierul Dacian Ciolos le-a cerut primarilor s� nu faciliteze „cu orice pret” vanzarea terenurilor c�tre cet�teni str�ini, ci s� fac� tot posibilul ca acestea s� fie utilizate de comunit�tile din care fac parte. Ciolos a mai spus c� nu isi doreste ca p�mantul s� fie vandut la str�ini, precizand c� „p�mantul s� fie utilizat de comunit�tile locale, pentru c� e o resurs� pe care greu o puteti obtine din alt� parte, nu puteti practic s� o obtineti din alt� parte. Dac� o pierdeti, odat� ce ati renuntat la o astfel de resurs�, cu greu puteti s-o obtineti inapoi” a spus Ciolos primarilor prezenti la lansarea programului.