În acest an, vor fi organizate alegeri locale si parlamentare dupã noi reguli, cu primari alesi întrun singur tur si sefi de CJ alesi indirect, dar si cu un Parlament mai mic, ales pe liste. PNL are, deja, stabilite criteriile pentru desemnarea candidatilor – un «decalog» care îi exclude în principal pe traseisti si pe cei cu probleme penale, în timp ce, la PSD, luarea unor decizii în privinta modului de desemnare a candidatilor încã întârzie.
Anul 2016 aduce douã momente electorale importante: alegerile locale si cele par la mentare, ambele scrutine fiind organizate dupã noi reguli, in urma modificãrii legislatiei electorale, in cursul anului trecut. Astfel, alegerile locale urmeazã sã fie orga nizate in aceastã primãvarã, cel tarziu la finalul lunii mai, iar alegerile parlamentare cel tarziu la finalul lunii noiembrie.
Un singur tur la primarii, sefii de CJ-uri, alesi din rândul consilierilor
În privinta alegerilor locale, noua legislatie prevede alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin, asa cum s-a intamplat si in 2012, cand legislatia a fost mo – dificatã in timpul guvernãrii Boc. În schimb, noua lege prevede cã presedintii de Consilii Judetene nu vor mai fi alesi prin vot direct, ci vor fi alesi din randul consilierilor judeteni, prin votul majoritãtii. Mã – sura a fost aspru criticatã de unii politicieni, care sustin cã un astfel de sistem electoral avantajeazã partidele mari, primarii in functie si candidatii cu notorietate, dezavantajand partidele mici si candidatii din afara sistemului.
Ce joc face UNPR-ul?
Panã in acest moment, principalele par tide nu si-au anuntat listele de candidati. Exceptie face PNL, care anunta, la finalul anului trecut, cã are stabiliti deja 1.800 de candidati pentru alegerile locale, lan sãrile acestora urmand sã aibã loc incepand din luna ianuarie. La PSD, deciziile sunt amanate si din cauza faptului cã nu a fost luatã incã o decizie cu privire la colaborarea cu UNPR. Social-democratii urmau sã decidã dacã vor candida pe liste comune cu UNPR in alegerile locale in luna octombrie 2015, imediat dupã Congresul PSD. Liviu Dragnea afirma atunci cã o candidaturã comunã, la ambele scrutine, ar fi o solutie bunã, insã negocierile au fost amanate dupã scandalul in care a fost implicat liderul UNPR Gabriel Oprea, dupã moartea politistului Bogdan Giginã, care ii deschidea coloana oficialã, dar si dupã tragedia din Colectiv, schimbarea Guvernului si desfiintarea coalitiei de guvernare, cand relatiile PSD-UNPR s-au rãcit. Chiar dacã Dragnea si Oprea, alãturi de alti lideri ai celor douã formatiuni, au avut o serie de intalniri informale pe aceastã temã, nu s-a luat nicio decizie… …cu toate cã PSD anunta cã, cel tarziu la finalul anului 2015 urma sã aibã definitivatã lista de candidati, in urma unor sondaje interne. Pe de altã parte, socialdemocratii se vor reuni, la mijlocul acestei luni, intr-un Comitet Executiv National, in care vor lua in discutie, din nou, colaborarea cu UNPR si stadiul privind listele de candidati.
Alegerile locale, cruciale pentru viitoarele aliante
Cu sigurantã, rezultatul alegerilor locale va influenta politica viitoare de aliante, in perspectiva alegerilor parlamentare, cu atat mai mult cu cat vor avea loc negocieri politice in consiliile judetene pentru stabilirea sefilor de CJ. În plus, ar putea exista repozitionãri in interiorul principalilor competitori politici, mai ales la nivelul PNL, partid care ar urma sã organizeze un congres in preajma alegerilor locale (in prezent se discutã despre un congres inainte de locale sau imediat dupã scrutin), in cadrul cãruia ar urma sã fie definitivat procesul de fuziune prin desfiintarea conducerii bicefale (copresedintii Alina Gorghiu si Vasile Blaga) si alegerea unui singur presedinte.
Mai putini parlamentari!
În ceea ce priveste alegerile parlamentare, din toamna acestui an, legislatia prevede revenirea la scrutinul pe listã, folosit ultima datã la alegerile din 2004. Noua legislatie electoralã prevede o normã de reprezentare pentru deputati de 73.000 de locuitori si de 168.000 de locuitori pentru senatori, ceea ce va duce la o scãdere a numãrului de parlamentari. Astfel, vor fi alesi 308 deputati, plus 18 deputati ai minoritãtilor, si 134 de senatori. Legislativul va numãra 466 de deputati si senatori, fatã de 588, cati au fost alesi in 2012. Diaspora va fi reprezentatã in conti – nuare de 4 deputati si 2 senatori, o premierã constand insã in introducerea votului prin corespondentã pentru acest tip de alegeri. Renuntarea la votul uninominal cu sistem de compensare va duce la diminuarea numãrului de parlamentari, cu toate acestea propunerea validatã de referendumul national din 2009 legat de Parlamentul unicameral si reducerea numãrului alesilor la 300 rãmane pe hartie. PSD n-a stabilit incã toate criteriile finale pentru desemnarea candidatilor. Social-democratii au afirmat, insã, cã parlamentarii in functie care au avut un numãr mare de absente in legislatura actualã nu se vor mai regãsi pe liste, precum si cei care nu respectã normele din noul Cod etic si de conduitã. În schimb, liberalii au adoptat o serie de criterii, care ar elimina din cursã traseistii si cei cu probleme penale.
