Populatia României a scãzut constant în ultimii ani, ajungând ca, în anul 2014, sã se înregistreze sub 20 de milioane de locuitori, ceea ce face ca populatia rezidentã a tãrii sã fie la nivelul anului 1966, a declarat presedintele Institutului National de Statisticã (INS), Tudorel Andrei. El a atras atentia cã România nu poate mentine nivelul actual al populatiei.
z INS a lansat, ieri, Anuarul Demografic al României, document care contine o serie de date statistice cu privire la numãrul si structura demograficã a populatiei, precum si la miscarea ei naturalã (nasteri, decese, cãsãtorii, divorturi) si migratorie. România nu poate asigura mentinerea populatiei la 19 milioane de locuitori într-un orizont de timp, având în vedere cã prin reducerea populat iei rezidente dispar anual cam douã orase de nivel mic, a declarat, joi, presedintele Institutului National de Stasticã, Tudorel Andrei. Presedintele INS a declarat cã, dacã din 1990 reducerea populatiei s-a fãcut prin migratie externã, din 2013 acest lucru s-a schimbat, începând sã se reducã populatia rezidentã a tãrii. Astfel, numai în anul 2014 populatia a scãzut cu 80.000 de oameni, cãrora li se adãugã si alti 40.000 de cetãteni care au migrat. Presedintele INS a apreciat cã un numãr atât de mare de persoane echivaleazã cu disparitia a douã orase de nivel mic în fiecare an. El a spus cã reducerea populatiei este influentatã de numãrul mare al deceselor, dar si de scãderea ratei natalitãtii, aspecte care nu pot fi schimbate într-un timp foarte scurt, ceea ce înseamnã cã România nu poate asigura mentinerea populatiei la nivelul actual de 19 milioane de locuitori, într-un orizont de timp. Acesta a precizat cã rata brutã de reproducere a înregistrat o stagnare în ultimii 20 de ani, însã acum a început sã scadã, astfel încât, în locul unei medii de 2,1 copii nãscuti de o femeie, România este departe, înregistrând în 2014 o ratã de 1,3 copii la o femeie. Presedintele INS a spus cã nu crede cã rata natalitãtii poate fi crescutã în prezent, astfel încât singura rezervã ar putea fi reducerea mortalitãtii. Potrivit sursei citate, din 1990 România are acelasi comportament privind natalitatea pe care îl avea în 1961, respectiv se nasc din ce în ce mai putini copii, iar dupã 1990 fenomenul de scãdere a fost mai accelerat. De asemenea, România are o pondere redusã a nasterilor la primul nãscut, existând mai degrabã o predilectie la cuplurile cu mai multi copii. Din Anuarul Demografic al României a mai rezultat si o crestere a vârstei mamei la prima nastere, media fiind, în 2014, de 26,7 ani, fatã de 22 de ani în 1987. Pe de altã parte, Tudore Andrei a subliniat cã România încã înregistreazã nasteri la mame foarte tinere, în raport cu Uniunea Europeanã. Rata de fertilitate pe grupe de vârstã a înregistrat schimbãri majore dupã 1989, când aceasta a scãzut si a crescut vârsta medie la care se înregistreazã cele mai mari valori ale ratei de fertilitate. Astfel, dacã în perioada 1970-1985 grupa de vârstã cu cea mai mare ratã a fertilitãtii era 20- 24 de ani, cu 201,4 nãscuti vii la o mie de femei, respectiv 191,4 în perioada 2005-2014, rata fertilitãtii a cunoscut o scãdere notabilã, la numai 70 de nãscuti vii la o mie de femei pentru grupa de vârstã 20-24 de ani în 2005 si la doar 55,9 în 2014. „În anii 2005 si 2014 grupa de vârstã cu cea mai mare ratã a fertilitãtii este 25 – 29 de ani, cu valorile de 77,3, respectiv 67,8 nãscuti vii la o mie de femei, ceea ce aratã o crestere a vârstei la care femeile se decid sã aibã copii“, se aratã în Anuarul Demografic al României. În acelasi document se mai mentioneazã cã rata de natalitate a scãzut considerabil din anul 1975 pânã 2014, de la 19,7 nãscuti vii la o mie de locuitori pânã la 8,3 nãscuti vii la o mie de locuitori.
Populatia rezidentaa României este la nivelul anului 1966
Presedintele INS a precizat cã cea mai redusã populatie a tãrii a fost înregistratã în anul 1930, când erau 14.100.000 de locuitori, iar vârful a fost în 1990, când România a înregistrat 23.200.000 de locuitori. Acesta a mai arãtat cã populatia rezidentã a României a scãzut de la 21.700.000, în 2002, la 19.900.000, în 2014. „România are o demografie întârziatã fatã de tãrile din occident (…) În 2014, populatia rezidentã a tãrii era sub 20 de milioane si se afla cam la acelasi nivel cu cea a anului 1966“, a spus presedintele INS. În urma analizãrii datelor statistice s-a constatat cã începând cu anul 1985 populatia României a devenit preponderent urbanã. În ceea ce priveste cauzele reducerii populatiei, Tudorel Andrei a mentionat cã printre acestea se numãrã mortalitatea ridicatã, rata scãzutã a fertilitãtii dupã 1989, dar si migratia externã. „În perioada 1990-2014, reducerea populatiei rezidente s-a fãcut prin migratie externã“, a mai spus presedintele INS. În documentul lansat joi de cãtre Institutul National de Statisticã se mai aratã cã evolutia structurii populatiei pe grupe mari de vârstã aratã amploarea fenomenului de îmbãtrânire demograficã a populatiei. Astfel, dacã în 1970 grupa de vârstã 65 de ani si peste reprezenta 8,6% din totalul populatiei, în 2014 aceastã pondere este de aproape douã ori mai mare (15,1%), în timp ce ponderea copiilor cu vârstã mai micã de 15 ani, care în 1970 depãsea un sfert din totalul populatiei (25,9%), a scãzut semnificativ, la numai 14,9% în 2014. Anuarul demografic al României mai aratã de densitatea cea mai mare a populatiei se regãseste în judetele care contin polii de crestere economicã, respectiv Iasi, Constanta, Ploiesti, Craiova, Timisoara, Cluj-Napoca, Brasov si Bucuresti, acestia reprezentând puncte de atactie pentru forta de muncã.
