Barack Obama si-a expus duminicã strategia privind o înfrângere a Statului Islamic (SI), dar fãrã sã prezinte vreo schimbare în politica Statelor Unite în lupta împotriva a ceea ce a catalogat drept o «nouã fazã» a amenintãrii teroriste, dupã atacul armat din California, relateazã Reuters online.
Într-un rar discurs pe care l-a sustinut în Biroul Oval, seful statului a încercat sã linisteascã o opinie publicã americanã tot mai îngrijoratã în legãturã cu lupta împotriva jihadismului, care pânã nu demult pãrea sã se poarte în strãinãtate. Însã aceste declaratii nu au reusit sã-i calmeze pe criticii sãi republicani, care-l acuzã de mult timp cã subestimeazã puterea militantilor. Pe un ton mãsurat, el si-a folosit cele 14 minute ale interventiei televizate pe postul national, pentru a trasa, cu atentie, o linie între ceea ce va face si ce nu va face. Obama s-a angajat, de exemplu, sã- i „vâneze pe conspiratorii teroristi“ oriunde s-ar afla. Însã „nu trebuie sã ne lãsãm atrasi din nou într-un rãzboi terestru îndelungat si costisitor în Irak si Siria“, a subliniat el. Obama a sustinut acest discurs la patru zile dupã ce Syed Rizwan Farook, în vârstã de 28 de ani, nãscut în Statele Unite, si sotia sa pakistanezã Tashfeen Malik, în vârstã de 29 de ani, au deschis focul în timpul unei petreceri a unor functionari publici la San Bernardino, în California, omorând 14 oameni. Cuplul a fost ucis câteva ore mai târziu într-un schimb de focuri cu politia. El a condamnat atacul drept „un act terorist menit sã omoare oameni nevinovati“. Dar, în opinia sa, drama de la San Bernardino a arãtat cã „amenintarea teroristã a evoluat într-o nouã fazã“, în contextul în care SI a folosit Internetul pentru a „otrãvi mintile“ unor potentiali atacatori. Presedintele american a fãcut totodatã o legãturã între securitatea nationalã si necesitatea unui control asupra armelor de foc în urma acestui ultim atac armat în masã. Politia federalã (FBI) ancheteazã acest atac în stil paramilitar din California ca fiind inspirat de cãtre SI, care detine controlul asupra unor bucãti vaste din Siria si Irak si care si-a extins operatiunile în afara fiefului din Orientul Mijlociu, inclusiv printr-o complicitate în atacurile de la Paris, de pe 13 noiembrie, soldate cu 130 de morti. Însã Obama, a cãrui retinere contrasteazã puternic cu declaratiile înflãcãrate ale presedintelui francez Francois Hollande de dupã atacurile de la Paris, care a promis un rãspuns „nemilos“, a subliniat cã nu existã nicio dovadã a faptului cã atacul din California a fost comis de vreo grupare militantã din strãinãtate sau cã ar face parte dintr-un complot intern mai larg. Cu toate acestea, el a încercat sã arate cã administratia gestioneazã criza, în pofida noilor probleme ridicate de apãrarea tãrii fatã de extremismul intern. „Amenintarea terorismului este realã, dar o vom depãsi“, a subliniat presedintele american. Criticii republicani ai lui Obama, inclusiv candidatii republicani în alegerile prezidentiale, iau atacat imediat discursul, al treilea pe care l-a sustinut în Biroul Oval de când a fost ales presedinte, în ianuarie 2009. „Oamenilor le este fricã si nu doar din cauza acestor atacuri, ci si din cauza unui sentiment tot mai puternic potrivit cãruia avem un presedinte care este complet coplesit de ele“, a declarat pentru Fox News senatorul Marco Rubio din Florida, un candidat la obtinerea învestiturii republicane în vederea alegerilor prezidentiale din noiembrie 2016.
Apel la Silicon Valey si relansarea dezbaterii cu privire la viata privata online
În discursul sãu, Obama a îndemnat Silicon Valley sã ajute în rãspunsul la amenintarea reprezentatã de grupãrile militante care folosesc social media si comunicatiile electronice pentru a planifica si promova violenta, relansând astfel o dezbatere cu privire la viata privatã online. El s-a folosit totodatã de aceastã ocazie pentru a pleda, din nou, în favoarea controlului asupra armelor de foc, un subiect în care întâmpinã opozitia republicanilor, în pofida numeroaselor atacuri armate comise în timpul pre- sedintiei sale. „Este necesar, de asemenea, sã îngreunãm posibilitatea ca oamenii sã cumpere arme puternice de asalt ca cele folosite la San Bernardino“, a îndemnat Obama. „Ceea ce putem face – si trebuie sã facem – este sã facem asa încât sã fie mai greu ca ele sã ucidã“, a adãugat el. Un oficial de rang înalt din cadrul administratiei a declarat cã presedintele nu intentioneazã sã viziteze imediat San Bernardino. Totodatã, Obama a atras atentia în legãturã cu o reactie exageratã fatã de amenintarea militantã internã. „Nu ne putem întoarce unii împotriva altora si sã permitem ca aceastã luptã sã fie definitã ca un rãzboi între America si islam“, a spus el, referindu-se la retorica incendiarã a candidatului republican la presedintie Donald Trump, criticat pentru cã exploateazã aceste frici împotriva comunitãtii musulmane. Având în vedere cã acest cuplu din California nu se afla pe „radarul“ securitãtii nationale americane înainte sã lanseze atacul armat de miercuri, Obama se confruntã cu provocarea de a convinge publicul american de faptul cã face tot ceea ce poate în fata evolutiei amenintãrii militante. Existã tot mai multe probe care aratã cã cei doi erau niste „lupi singuratici“ care ar fi fost radicalizati de propaganda SI si care apoi ar fi actionat independent, ceea ce a îngreunat si mai mult depistarea lor de cãtre autoritãti. Masacrul de sãptãmâna trecutã, în cazul în care se va dovedi cã a avut legãturi sau a fost motivat de cãtre militantismul islamist strãin, ar fi cel mai sângeros incident de acest tip comis pe teritoriul american, în timpul presedintiei lui Obama, de la atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Obama a sustinut acest discurs în contextul unor presiuni tot mai mari din partea republicanilor si chiar a unor democrati în vederea unui rãspuns mai dur fatã de SI, în contextul în care atacul de la San Bernardino a provocat temeri în rândul americanilor cu privire la amenintarea unor noi atacuri în Statele Unite. Obama a sustinut ultimul discurs în Biroul Oval – un simbol al puterii presedintelui – în august 2010, când a salutat încheierea operatiunilor americane de luptã în Irak, una dintre cele mai importante promisiuni pe care le-a fãcut în campania electoralã. Însã politica sa a fost modificatã din cauza ascensiunii meteorice a Statului Islamic. Obama a mobilizat, de la sfârsitul anului trecut, aproximativ 3.500 de militari americani în Irak, într-o misiune de formare si consiliere. Pentagonul a anuntat sãptãmâna trecutã cã trimite împotriva SI o importantã fortã expeditionarã, de câteva zeci de membri din cadrul operatiunilor speciale. Însã criticii îndeamnã la o actiune mai agresivã. Între altele, Obama a cerut Congresului sã adopte o lege care sã le interzicã celor ce figureazã pe lista Guvernului cu persoane vizate de interdictia de a zbura sã cumpere armament. Acest lucru nu i-ar fi oprit însã pe atacatorii din California, care nu se aflau pe vreo listã guvernamentalã în domeniul supravegherii terorismului.
