Ziua Nationalã fãrã Tutun este marcatã, în fiecare an, în a treia joi din noiembrie, printr-o initiativã de a atrage atentia asupra impactului pe care îl are fumatul asupra sãnãtãtii oamenilor.
Agentia Nationalã Antidrog (ANA), prin intermediul centrelor sale de prevenire, evaluare si consiliere antidrog, foloseste acest prilej pentru a derula, la nivel national, activitãti de informare-sensibilizare- constientizare în mediul scolar, familial si în comunitate, asupra riscurilor consumului de tutun si de formare de abilitãti de viatã sãnãtoasã. Având ca temã „Ajutã-mã sã cresc!a, Ziua Nationalã fãrã Tutun oferã Agentiei Nationale Antidrog cadrul informãrii si sensibilizãrii populatiei nefumãtoare cu privire la riscurile la care se supune prin inhalarea fumului de tigarã – asa numitul „fumat pasiva -, alãturi de încurajarea acesteia din urmã de a-si solicita dreptul la un aer fãrã fum de tigarã, prin respectarea prevederilor legale în vigoare. De asemenea, specialistii ANA atrag atentia si asupra efectelor dãunãtoare în planul sãnãtãtii ale fumatului secundar, în special asupra copiilor care cresc în familii cu cel putin un membru fumãtor. Fãrã voia lor, acestia sunt expusi atmosferei viciate de fumul de tutun si, în plus, existã un risc crescut de a deveni ei însisi fumãtori. De aceea, exemplul personal al pãrintilor de nefumãtori este cel mai bun mijloc pentru a îsi convinge copiii sã nu fumeze. În România, se fumeazã zilnic peste 5 milioane de pachete de tigãri, iar aproximativ 85% dintre pacien- tii cu cancer bronhopulmonar sunt fumãtori, potrivit Societãtii Române de Pneumologie. Totodatã, studiile au arãtat cã 89% dintre fumãtorii din tara noastrã si-ar dori sã reducã numãrul tigãrilor sau sã renunte complet la fumat. Conform Organizatiei Mondiale a Sãnãtãtii, fumatul produce în prezent circa 6 milioane de victime anual, dintre care peste 5 milioane sunt utilizatori si ex-utilizatori, iar mai mult de 600000 sunt nefumãtori expusi fumatului pasiv. Se estimeazã cã, pânã în anul 2020, numãrul deceselor ar putea creste la 7,5 milioane pe an, fumatul determinând 10% din totalul deceselor. Efectele negative ale fumatului nu se limiteazã la fumãtor, ele rãsfrângându-se dramatic si asupra celor aflati în proximitatea sa. Fumatul pasiv este tot mai frecvent recunoscut ca factor de risc la locul de muncã si ca o amenintare la adresa sãnãtãtii publice. Numeroase studii aratã cã fumatul pasiv este o cauzã a bolilor cardiace si a cancerului pulmonar la adultii expusi. În Europa, bolile legate de fumat fac anual 650.000 victime, 80.000 de decese fiind urmare a fumatului pasiv.
