Ce-au c�utat procurorii DNA �n casa lui Titi Constantinescu? (II)

Calm, cu tact si afis�nd un aer destins, procurorii DNA care, s�pt�m�na trecut�, i-au c�lcat pragul fostului primar Constantin Constantinescu s-au apropiat decisiv de scopul „vizitei”. Acesta a fost ridicarea �nscrisurilor de la cel despre care se stia sigur c� le detine la domiciliu (!!). De ce? Iat� �ntrebarea! Cert este c� aceste �nscrisuri i-ar ajuta pe anchetatori s� probeze suspiciunile de frud� cu fonduri europene de care este b�nuit fostul primar, cel mai probabil �n complicitate cu terti. Suspiciunile au fost cu at�t mai mari cu c�t, �n ultimii cinci ani, sub conducerea lui Constantinescu, Prim�ria B�rlad a lucrat cu un singur constructor pentru investitiile cu fonduri europene. Acelasi care, simultan cu locuinta lui Constantinescu primea vizita altori procurori DNA. Ce urmeaz�? Practica de specialitate indic� spre audieri si, ulterior, dac� va fi cazul, chiar arest�ri.

�n prima parte a acestui articol, am ar�tat cum s-au preg�tit anchetatorii pentru cea mai r�sun�toare actiune desf�surat� pe raza judetului Vaslui. Ce anume s-a petrecut si se petrece de obicei in casa fiec�rei persoane perchezitionate afl�m ast�zi, cu ajutorul celor din domeniu si al literaturii de specialitate. Secretul meseriei oric�rui bun anchetator este s� fie cat mai discret cu putint�, pan� ce isi atinge scopul. Din acest motiv, nici m�car la finalul perchezitiei nu s-a f�cut nicio declaratie oficial�. Despre momentele dinainte, nici nu incape vorb�. Interesant este ins� cat de riguros scrie „la carte” c� trebuie s� se preg�teasc� pentru o perchezitie un organ de cercetare penal� si mai ales cati pasi trebuie s� fac� pentru a ajunge in acest punct. Nu vom insista pe toate metodele folosite, ci doar pe una care poate p�rea mai putin „ortodox�”: procurorul are voie chiar s�-i citeasc� pan� si corespondenta celui ce urmeaz� a fi „vizitat”. Evident, asta nu inseamn� c� suspectul va b�nui ceva! Asta, pentru a nu ascunde dovezile pe care ulterior anchetatorul le va c�uta. O tactic� inteligent�, dup� cum am mai amintit, folosit� de anchetatori este aceea de a-l linisti prin orice mijloace pe cel ce urmeaz� a fi verificat la domiciliu. Insistand pe intrebarea „Ce c�utau acte cu informatii publice necesare intr-o anchet� penal� in locuinta unei persoane fizice?”, trebuie spus c� r�spunsul (ca la multe alte intreb�ri) se afl� in procesul-verbal pe care anchetatorii l-au intocmit obligatoriu si cat mai in am�nunt, la finalul perchezitiei. �n acest document au fost consemnate toate detaliile, pornind de la cine se afla in imobil in momentul inceperii actiunii si terminand cu obiectele si inscrisurile ridicate, dar mai ales cu locurile in care acestea au fost g�site. Sunt situatii in care se ridic� din domiciliile perchezitionate (dac� exist� vreo leg�tur� cu speta) de la agende de telefon, la fotografii si pan� la corespondent�, in special cea deja „lecturat�”.

Ars longa… memor brevis (Viata e lunga, memoria e…scurta!)

Pe parcursul unei perchezitii domiciliare, se pune un accent deosebit pe cercetarea obiectelor de mobilier si a pieselor de art�. De la biblioteci, canapele si fotolii si pan� la tablouri, statuete si chiar bibelouri, specialistii din domeniu stiu c� in oricare dintre acestea un suspect poate ascunde un bun/inscris care nu vrea s� fie g�sit de nimeni. De aceea, momentul perchezitiei obiectelor dintr-o inc�perea poate fi de cea mai lung� durat�. „Tablourile, stampele, icoanele, diversele decoratiuni de interior fixate in perete permit ascunderea in spatele lor a inscrisurilor, a altor obiecte subtiri si deci trebuie verificate cu atentie. De ase menea, statuetele, vasele de ceramic�, bibelourile, veiozele, sunt frecvent folosite ca ascunz�tori”, se arat� in „manualul” anchetatorilor. Iar la acest capitol, cei care au vizitat casa lui Constantinescu au avut serios de lucru, cunoscut fiind faptul c� fostul edil este un imp�timit colectionar de obiecte de art�. �ns�, nu este neap�rat necesar s� se fi recurs la verificare pasiunilor artistice ale fostului edilul, intrucat tot legea il oblig� pe acesta s� predea orice mijloc de prob� solicitat de procuror, f�r� a mai fi nevoie s� se verifice tablouri sau statuete, fie ele si extrem de valoroase. Trebuie spus c�, in caz de refuz al pred�rii obiectelor si inscrisurilor cerute de anchet� sau pur si simplu dac� persoana vizat� neag� existenta acestora, exist� posibilitatea unei asanumite ridic�ri silite, pentru a o impiedica pe aceasta s� le ascund� sau le incredinteze altor persoane, ulterior. Finalul unei perchezitii urmat de repetarea acesteia poate fi incununat de succes sau de… succes. Asta pentru c�, desi se crede c� repetarea actiunii ar putea fi considerat� un insucces (pentru c� nu s-au identificat suficiente probe necesare in anchet� sau din alte motive tehnice) este de fapt un alt secret al meseriei celor din brans�. Atunci cand se face o a doua perchezitie in acelasi loc, intervine un alt factor psihologic, pe care prea putini specialisti sunt dispusi s� il dezv�luie. Tocmai pentru ca cei vizati de perchezitii s� nu isi ia m�surile menite a-i sc�pa basma curat�.