Simpozion de exceptie, la Colegiul National �Cuza Vod� Husi

Manifest�rile dedicate �Zilelor Colegiului National �Cuza Vod� din Husi s-au impus prin simpozionul intitulat sugestiv �MEMORIA LOCULUI: PATRIMONIU LOCAL SI REGIONAL� din 23 ianuarie 2015, derulat �n cadrul proiectului �Memoria locului�, initiat si organizat de prof. Costin Clit, print-o larg� colaborare cu Prim�ria Municipiului Husi, Casa de Cultur� �Alexandru Giugaru� din Husi si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Vaslui.

�n fata unui auditoriu select, format din elevi, profesori, oameni de suflet si iubitori de cultur� din Husi, au fost sustinute comunic�ri stiintifice de personalit�ti de seam� ale culturii vasluiene si iesene. Discursurile profesoarei Manuela Iacob, directorul Colegiului, si inginerului Ioan Ciupilan, primarul Municipiului Husi, amfitrionii evenimentului, au fost urmate de comunicarea �Traditia, �ntre uitare si memorie istoric�, a prof. univ. dr. Mircea Ciubotaru, de la Universitatea �Alexandru Ioan Cuza� din Iasi, filolog de exceptie, cu o activitate cl�dit� pe documentare lingvistic�, istoric� si arhivistic� riguroas� si origini �n satul Vulturesti, judetul Vaslui, unde a pus bazele unui interesant muzeu. Au fost sustinute comunic�ri de cercet�torul Silviu Vacaru (Institutul de Istorie �A.D. Xenopol�, Iasi), �Folosirea statisticilor documentare �n elaborarea monografiilor locale�; cercet�torul Marius Chelcu, (Institutul de Istorie �A.D. Xenopol�, Iasi), �Importanta actelor de stare civil� pentru studiile de istorie local�; dr. Laurentiu Chiriac (Muzeul Judetean �Stefan cel Mare�, Vaslui), �Patrimoniul arheologic al judetului Vaslui�; dr. Lucian-Valeriu Lefter (Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, Vaslui), �Patrimoniul ecleziastic al boierilor Miclesti�; pr. Andrei Cretu (Laza), �Biserica din satul Laza�; cercet�torul si arheologul Costic� As�voaie (Complexul Muzeal �Moldova�), �Rolul elevilor �n str�ngerea m�rturiiilor trecutului� (comunicare sustinut� �mpreun� cu cercet�torul Cosmin Nit� din Iasi). Partea a doua a sesiunii a fost dedicat� prezent� rii de c�rti si reviste tip�rite �n zona Husului, cunoscutului critic literar si eminescolog Theodor Codreanu revenindu-i revista �Prutul�, nr. (2) 54, din 2014, editat� la Husi, a c�rei valoare este recunoscut� �n mediul academic, urmat de prof. univ. dr. Mircea Ciobotaru, ambii elogiind continutul stiintific al publicatiei, selectarea articolelor dup� criterii stiintifice si valoarea colaboratorilor. Cu prilejul prezent�rii revistei �Prutul� a fost reluat� o �ntrebare care macin� si comunitatea intelectual� husean�: �Cum se scrie, Iasul sau Iasiul ?� (Husul sau Husiul)? Iat� c�teva idei din studiul prof. Univ. Dr. Mircea Ciubotaru, publicat �n paginile revistei �Prutul�, anume �Misterele onomastice� ale Iasilor (I): �O �ntrebare des auzit�, uneori pus� si �n controverse publicistice, se reflect� si �n indecizia ortografic� pe care aproape zilnic o constat� m �n presa local�. R�spunsul asteptat vizeaz� o prescriptie normativ� ce trebuie s� disting� �ntre corect si incorect sau m�car �ntre recomandabil si nerecomandabil. �n asemenea situatii, un instrument util poate fi, cu putin noroc, Dictionarul ortografic, ortoepic si de punctuatie (DOOM), el �nsusi �ns� creator de incertitudini, c�nd ne … d� voie (�n editia a doua) s� cerem �n piat�, folosind acelasi cuv�nt, fie pomi, fie fructe, de vreme ce toleranta fat� de rostirea popular� ciresi �n raport cu norma literar� cirese este at�t de generoas�. Asadar, de ce s� nu scriem Iasul, cum zice moldoveanul, dar si Iasiul, cum normeaz� dictionarul (bucurestean!)?�. �Ar�t doar c� p�n� c�tre sf�rsitul secolului al XVIII-lea denumirea orasului nostru a avut exclusiv forma de plural, �n varianta etimologic� Iasi(i) sau popular� si moldoveneasc� Iesi(i) sau Es(i).� �Grafiile si pronuntiile �nv�tatilor lexicografi nu iau �ns� �n considerare traditia rostirii dialectale si cea cultural� a scrierii oiconimelor, fapt ce nu poate fi ignorat si care constituie �ns�si dificultatea de a opta pentru formele considerate �corecte�. �n graiul moldovenesc, consoanele s, j, t (si s, z, r) se pronunt� dur, ca si �n cuvintele comune, precum us� sau grij�, si de aceea un muntean este imediat … reperat, c�nd �l auzim rostind muiat (cu transcriere aproximativ�) use, grije. Este acum limpede de ce DOOM, redactat la Bucuresti, recomand� forma Iasiul, �n timp ce iesenii �nsisi au scris si pronuntat totdeauna numele asa cum apare si pe frontispiciul cunoscutelor publicatii �Iasul Literar� sau �Flac�ra Iasului�. �Cine se simte incomodat de oferta optiunii pentru dou� grafii si rostiri cu justific�ri partiale poate folosi f�r� ezitare vechea si etimologica form� de plural, c�nd se va referi la primarul Iasilor, bulevardele Iasilor, Zilele Iasilor, Iasii vechilor zidiri si la … numele Iasilor�. Prof. Lina Codreanu, cunosc�toare a fenomenului editorial, a prezentat ultimile aparitii literare si istorice din zona Husului, fiind urmat� de cunoscutul prof. dr. Marin Dumitru, care �ntro manier� personal� si-a f�cut cunoscute c�rtile si proiectele sale, legate de curentul informa- tional. Sirul comunic�rilor si prezent�rilor livresti este �ncheiat de dr. Ramona Mocanu, directorul Muzeului Judetean �Stefan cel Mare� din Vaslui, care a subliniat importanta �ntrunirilor stiintifice si activit�tii editoriale. De o larg� apreciere s-a bucurat si nr. 1 al revistei �Memoria locului�, editat� de Colegiul National �Cuza Vod� din Husi, lansat� �n acest context, �n care sunt prezentate vechile crame din podgoria Husului, care p�n� �n timpul regimului comunist f�ceau o not� aparte, �d�nd asez�rii un farmec deosebit. Acestea vor sf�rsi sub lama buldozerelor �n contextul moderniz�rii podgoriei Husului. Printr-un fericit complex de �mprejur�ri fotografiile unor locatii amintite au ajuns la bibliotecarul Constantin Donose, care a binevoit s� le pun� la dispozitie si care fac obiectul num�rului de fat� al revistei. Fotografiile relev� forma caselor si cramelor, materialul de constructie si acoperit – lutul, stuful, tabla, tigla – , prezenta hornurilor din lut, implicit a sobelor si cuptoarelor din interior, prispei si cerdacului, geamurilor cu ochiuri, f�nt�nilor, fr�nghiile pentru uscatul rufelor, gardurile confectionate din nuiele �mpletite, uneltele viticole, cosurile �mpletite din r�chit� pentru c�ratul strugurilor, �combustibilul� pentru fabricarea rachiului, sc�rile de urcat �n pod, resturile cocenilor ce serveau drept hran� pentru animalele domestice – bovine, cabaline, ovine, caprine, a p�s�rilor – g�ini, rate, c�inilor, chiar a proprietarilor de drept si altele� (a se vedea Argumentul). Pe holurile localului vechi al Colegiului National �Cuza Vod� au fost realizate dou� expozitii, una intitulat� �Patrimoniu religios din Eparhia Husilor� si cealalt� dedicat� scriitorilor huseni, publicul put�nd vedea o serie de reviste si publicatii de profil, creatii locale.