Situat n centrul Moldovei, trgul Husi va fi afectat de raptul teritorial din mai 1812, cnd sultanul cedeaz Rusiei tariste Moldova dintre Prut si Nistru, fiind grav influentate interesele economice si comerciale ale locuitorilor de pe Drslvt, orientate pn acum spre aceast parte de spatiu moldav. Slaba dezvoltarea economic din zon are ca impact orientarea tinerilor ctre absolvirea unei forme de nvtmnt n vederea mbrtisrii unei cariere, realitate neschimbat pn astzi. Prin grija ierarhilor huseni, multi dintre ei crturari de seam, s-a dezvoltat nvtmntul teologic odat cu nfiintarea Seminarului teologic si a Scolii de cntreti bisericesti, numerosi absolventi mbrtisnd si cariera didactic. Necesitatea nfiintrii unui gimnaziu n Husi a fost perceput n egal msur de locuitori si autorittile locale, doleant pus n practic la 14 septembrie 1889 cnd s-a inaugurat Gimnaziul Privat, ale crui cursuri au nceput la 18 septembrie n casele lui Gr. Tulbure, situate pe str. Cuza Vod, nr. 20. Noua institutie scolar devine una de stat din 2 octombrie 1891, prin transformarea n Gimnaziul Clasic, care prin decretul regal nr. 265, din 25 februarie / 9 martie 1894 primeste numele revolutionarului pasoptist husean Anastasie Panu, caimacam, ministru, unionist de seam, adversar al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un alt husean. Aniversarea patronului Gimnaziului a prilejuit tiprirea lucrrii Prima aniversare a patronului Gimnaziului clasic Anastasie Panu din Husi la 22 ianuarie 1895 la tipografia Pr. N. Luca din Husi, de ctre profesorul Teodor Ghiga, de loc din satul Mnjesti, absolvent al Scolii de bieti nr. 1 din Husi, Seminarului teologic din Husi si Socola din Iasi, bursier al Academiei Teologice din Kiev, profesor la Botosani si Gimnaziul din Husi, al crui director devine ntre 1 martie 1893 si1900, de unde s-a transferat la Liceul Internat Costache Negruzzi din Iasi. Cu alese preocupri livresti, Teodor Ghiga tipreste n 1896 la Husi o Carte de predici si a tradus mpreun cu arhimandritul Miron Gherasim volumul V din Dogmatica Episcopului Silvestru de Canev, aprut la Bucuresti n 1906. Spiritul nationalist al lui Ion Zelea Codreanu, profesor de limba german, dar si director al Gimnaziului ntre 1908 si 1909, se regseste si n rndurile elevilor sau absolventilor, desi a fost aspru ironizat de scriitorul Gheorghe Chiper n Trgul trsnitilor. Preotul Mihai Boca scria la 28 octombrie 1968 din Suceava, conducerii Liceului Cuza Vod din Husi, n anul 1907 eram pe timpul stpnirii austriece elev n clasa a III-a la liceul din Suceava. Adeseori veneau la Suceava grupuri de elevi din Vechiul Regat pentru a vizita monumentele istorice, ctitoriile voievodale si Cetatea de Scaun a lui Stefan cel Mare. Fr ndoial c entuziasmul nostru era mare, cuprinsi de flacra nationalist si ne bucuram c puteam avea legturi si nchega prietenii cu fratii nostri. Ne ddeam adresele si ne scriam despre crtile ce le citeam, despre nvttura de la scoal, despre locurile istorice si dragostea de neam si tar. Era o adevrat pregtire a unirii si otelirea sentimentelor romnes ti. Preotul respectiv nchegase n aceste conditii o prietenie cu Alexandru Chisacov din Husi. Aceleasi sentimente nationaliste dominau societatea husean si n timpul retragerii din Moldova dintre 1916-1918, cnd sosesc numerosi refugiati din Tranasilvania, Oltenia, Dobrogea si a luat nastere n 1915 la initiativa unor oameni inimosi liceele particulare Elena Doamna si Cuza Vod, de fete, respectiv bieti. Pentru copiii refugiatilor s-au organizat 8 clase la Gimnaziul Anastasie Panu din Husi, care functiona ca Liceu din 13 februarie 1917. n 1974, Alexandru D. Donea, fost director la Ministerul Muncii, si amintea din vremea refugiului, cu mare plcere pe Ttaru Niculaie. Acesta, elev de liceu din Fgras, cu o inim de romn de nu-l mai ncpea, nflcrat de unirea cu tara, s-a lipit de ea definitiv de la nceput, de cnd ostasii romni au intrat n orasul lui si ia urmat soarta si cnd au venit zilele amarnice ale retragerii; s-a retras si el, biat de 15 ani, pe jos cu un regiment de infanterie pn la noi la Husi. Cred c a fost cel dinti frate ardelean venit n orasul nostru. Acum este pensionar, fost profesor secundar, si trieste la Cluj, cu sufletul plin de amintiri de la Husi ca si noi. El mi-a scris c nu poate uita pe cei care i-au tinut lor de printi n orasul nostru, n acei ani grei pentru toat lumea, dar mai ales pentru el, pe directorul Liceului Const. Holban si pe institutorii Dimitriu si Dragomirescu, care l-au ajutat n toate chipurile. Transformarea Gimnaziului Anastasie Panu n Liceul de bieti Cuza Vod a urmat actului unirii din 27 martie 1918 a Basarabiei cu Patria Mam. n expunerea de motive prezentat Senatului Romniei este specificat cu claritate cauza transformrii: mretul act al unirii Basarabiei cu Patria-Mum a creat orasului Husi situatiunea fericit de a fi, din margine de tar, centrul vechei Moldove care cuprindea ntreaga regiune a centrului Basarabiei. Cel mai apropiat oras din tar n regiunea cuprins ntre orasele Chisinu, Bender si Cahul este Husi. El trebuie s serveasc ntreaga populatie basarabean cuprins n aceste limite ca centru de cultur. n acest scop, husenii, gndindu-se s vin n sprijinul fratilor lor din Basarabia, au pregtit un internat pentru elevii basarabeni. Pentru acestea, subsemnatii, deputati, propunem onor. Adunri alturatul proiect de lege (Monitorul oficial, nr. 151, 28 septembrie 1918). Contemporanii actului nfiintrii Liceului de bieti Cuza Vod nu l-au uitat pe Anastasie Panu, al crui nume este dat Scolii nr. 1 de bieti din Husi, care si avea sediul pe locul unde astzi strjuieste localul Scolii nr. 3 din Husi, de pe str. Mihail Koglniceanu. Se poate observa criteriile de selectie n ceea ce priveste acordarea de nume scolilor, nu ca astzi, cnd primesc nume de arbitri sau fosti directori, numiti politic de partidul pe care l-au servit cu abnegatie si fidelitate. Liceul Cuza Vod a rezistat vitregiilor vremurilor, cunoscnd transformrile regimului comunist, pe cnd Marea Unire nu a dinuit o vesnicie, Romnia Mare destrmnduse n anul fatidic 1940, iar prin tratatul din 1947 s-a legitimat anexarea Basarabiei, nordului Bucovinei, tinutului Hertei de URSS si a Cadrilaterului (cedat la 7 septembrie 1940 prin tratatul de la Craiova) de Bulgaria. Cderea regimului comunist n urma evenimentelor din decembrie 1989 a fcut posibil reunirea n parte a elevilor basarabeni, pe care i regsim ca absolventi ai Liceului Cuza Vod n urma acordrii de burse de ctre statul romn, numrul lor scznd odat cu trecerea anilor. Prin ordinul prof. Ecaterina Andronescu, ministrul educatiei, cercetrii si inovrii din 18 ianuarie 2009, cea mai reprezentativ institutie scolar din Husi primeste un nou statut si o nou denumire: Colegiul National Cuza Vod, desi nu se regsesc elevi din toat tara. Metamorfozele unittii scolare nfiintate n 1889 pot provoca discutii, n conditiile srbtoririi a o sut de ani de la nfiintare n 1989 (moment festiv soldat si cu lansarea lucrrii Din lumina unui veac. Liceul Industrial Cuza Vod Husi, 1889-1989, coordonator Theodor Codreanu) si mplinirii n anul 2018 a unui secol de la transformarea Gimnaziului n Liceu. Provocrile postdecembriste – integrarea european, pierderea identittii nationale, implementarea formelor fr fond, srcia si fuga tinerilor n Occident- sunt prezente ca n ntreg nvtmtul romnesc, care pare fr crm n zbuciumul reformei permanente de 25 de ani ncoace. Institutie reprezentativ a nvtmntului n plan judetean si national, Colegiul National Cuza Vod Husi, prin absolventii si profesorii si, se identific cu o pleiad de personalitti afirmate n plan cultural, stiintific si profesional, care l-a fcut cunoscut n tar si n lume. Pentru huseni exist mndria de a fi absolvent al prestigioasei institutii de nvtmnt care poart cu cinste numele domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Ca n fiecare an, conducerea, elevii si cadrele didactice, marcheaz Zilele Colegiului National Cuza Vod din Husi prin diverse si ample activitti extracurriculare, legate de patronimul furitorului Micii Uniri de la 24 ianuarie 1859, care, mpreun cu oamenii politici ai vremii, a pus Europa n fata faptului mplinit. Fie ca anul 2018 s aduc mplinirea sentimentului unittii politice, statale si sufletesti, precum si renasterea dragostei de TAR si MOSIE STRMOSEASC, iar orasul Husi s nu mai fie la extremitatea estic a Romniei si Uniunii Europene.
Costin Clit
