Atunci cnd srbtorirea Anului Nou a fost mutat de la 25 decembrie la 1 ianuarie, ritualurile practicate n popor la sfrsit si de nceput de an, respectiv ceremonialul ngroprii Anului Vechi, au fost si ele alocate zilei de 31 decembrie. Ceremonial este primit cu mare bucurie n traditia popular, deoarece la 1 ianuarie este celebrat un sfnt important, Sf. Vasile, numit n traditia popular si Crciunul Mic sau Fratele Crciunului, fiind o srbtoare de mai mic important n comparatie cu Crciunul. n ajunul Sf. Vasile, Anul Nou este marcat de numeroase practici cu caracter oracular; meteorologic, agricol, premarital, si care se prelungeste si a doua zi, aceste dou zile fiind puse sub semnul magiei zilei dinti a anului. Neavnd amploarea practicilor din Ajun, Plugusorul, Plugul cel Mare continu, cu o doz mai mare de acte magice si de prevestire a viitoarelor recolte. n noaptea de Anul Nou sunt multe obiceiuri ce difer de cele de sfrsit de an pentru c se spune c la nceputul anului e altceva dect ce a fost la sfrsit iar nceputul ntotdeauna schimb ce-a fost si ncep alte rosturi. n traditia popular, se spune c n ajun de An Nou cerul se deschide de trei ori, ntr-o secund, iar nuntru se vede o lumin foarte mare si pe bunul Dumnezeu stnd la mas cu lumnri si multi sfinti mprejur si uitndu-se n jos la muritorii de rnd. Atunci se spune c toate apele se prefac n vin. Dar aceast aparitie poate fi vzut doar de cei care sunt curati la inim sau de copiii pn n sapte ani. Legendele populare spun c Sf. Ioan ar fi vzut adesea cerul deschis si pe nsusi Dumnezeu tinnd n mn tunetul, sub forma unui bici mpodobit cu flori cu care blagosloveste lumea. Astfel ornduieste cum vor fi recoltele, cine va veni pe lume sau cine va pieri. n noaptea spre Sf. Vasile ca si n Ajun de Crciun, vitele ar vorbi si cine st la pnd aproape de dnsele fr a fi vzut de ele, le poate auzi cnd vorbesc si ce vorbesc. n ziua de An Nou, bietii mai mici construiesc un plug mic de lemn, aidoma dup cel mare. Coarnele plugului se mpodobesc cu ciucuri de diferite mrimi si culori, atrnnd de unul din ei si un clopotel. Ei umbl n cete de cte trei, din cas n cas, urnd an mnos. Unul din copii, numit plugar, poart plugul. Altul, numit mntor, pocneste din bici, iar cellalt, numit iap, poart traista unde va strnge covrigii cptati. Tot el poart o ramur cu dou crcute, sub forma coarnelor de la plug, mpodobit cu o batist frumos colorat de care atrn un clopotel de alam. Sunnd din clopotel la fereastra casei si rostind Plugusorul, o poezie prin care se ureaz gazdei: Ziua de azi cu bine; Si-a de mine cu sntate; Si la var bucate; La multi ani!. Cel care pocneste din bici afar spune: His, his; Plugusor cu doisprezece boi; n coad codlbei; n frunte strinei. Cte sindrili pe cas; Attia galbeni la mas; Cte pietre la fntn; Attea oale cu smntn; Cte pietre pe prund, Attea oale cu unt. His, his, plugusor cu doisprezece boi!. Copiii cu plugul cel mic umbl pn pe la orele 3-4, dup-amiaz, cnd se porneste a umbla ceata de flcii cu plugul cel mare. Acestia pun la un plug dou sau trei perechi de cai sau boi, doi insi ncalec, unul i duce de cpstru, unul tine de coarnele plugului, un altul are o traist cu grunte iar toti ceilalti pocnesc din bice. Trag cu plugul o brazd pe dinaintea casei gazdei si seam n din traist grunte; unul ureaz si ceilalti pocnesc din bici. Cu plugul, n unele zone, se umbl numai pn se nsereaz bine, apoi dup nserat, se porneste iarsi a umbla flcii cu colindul, ca n seara de Ajunul Crciunului. Colindul cu Vasilca sau Siva, obicei respectat de unele din etniile de rromi. Se colind cu o cptn de porc, mpodobit cu panglici si mrgele colorate. Dup terminarea colindatului cu Vasilca, ceata se strnge la o crcium, spre a chefui. Apoi se despart, nu nainte de a dezgti cptna si lundu-si fiecare ce-a pus ca decor, iar cptna este gtit si consumat ritualic de toat ceata, n ncheierea acestui obicei. Sorcova, colindele de Sf. Vasile se adreseaz cunoscutilor, celor apropiat i, urndu-le acestora n principal sntate si putere de munc si sunt cele mai importante tipuri de texte magice rostite n aceast zi, avnd si o mare valoare augural colectiv ce se adreseaz individual, unui gospodar anume, dar acelasi continut rostit repetitiv pentru toate gospodriile din sat. Sunt credinte cum c dac nu sunt urati si semnati n seara spre Anul Nou vor avea un an prost. Pe lng plug tot acum se mai umbl cu capra si brezaia. Spre Anul Nou se las portile deschise, iar focul, o lumnare sau candela trebuie s rmn aprinse, ca s poat intra norocul. n seara de Anul Nou, flcii si pun sub pern, o unealt din mestesugul su: croitorii, cte un ac, degetar, at; cizmarii, sul, calapod ori altceva; scolarii, cartea, creioane si alte asemenea lucruri. n popor se crede c n felul acesta si vor visa ursita. Fetele fac la fel ca flcii, punnd sub pern un lucru fcut de mna lor. Spre Anul Nou, n popor se fac previziuni meteorologice pentru a afla cum va fi timpul. Astfel se vor aseza dousprezece foi de ceap, cte una pentru fiecare lun, n care se presar putin sare, pisat. n dimineata Anului Nou, care dintre foile de ceap are mai mult ap, se crede c acele luni vor fi ploioase, iar care foi vor fi uscate, acele luni vor fi secetoase. Se pregtesc, oracular, felii de ceap, cte una pentru fiecare membru al familiei, n care se pune cte un bulgras de sare. Dac dimineata felia de ceap e cu ap, nseamn c cel cruia ia fost destinat va fi norocos peste an; dac e fr ap, nseamn nenoroc. n ajunul Anului Nou se fac si teste despre cerealele ce vor rodi n anul viitor. ntr-o tav metalic se pun crbuni aprinsi, de aceiasi mrime, cte un crbune pentru fiecare tip de cereal semnat scriind cu cret n dreptul crbunelui si felul de cereal; porumb, gru, secar etc. A doua zi dimineata se cerceteaz care dintre crbuni are mai mult cenus. Se va semn de acel fel de cereale a crei crbune a avut mai mult cenus, crezndu-se c n acel fel va rodi mult n anul viitor. De acel care are mai putin cenus, sau deloc, s nu se semene sau foarte putin, fiindc se crede c va rodi putin. n seara spre Sf. Vasile fetele pun busuioc, furat de la urtori n partea de jos a colacului fntnei. Dac a doua zi busuiocul are promoroac pe el, fata se va mrita n iarna aceea; iar de busuiocul este uscat, fata nu se va mrita atunci. Se spune c fata care va fura busuioc de la clopotul urtorilor n ajunul Sf. Vasile, seara, si dac se va spla cu el, va fi ndrgit de flci. n trecut se aruncau boabe de cnep n foc, pentru ca s le creasc frumos prul fetelor. n seara de Anul Nou fetele topesc plumb si l toarn n ap. Forma ce ia plumbul rcit n ap o tine ntre lumnare si perete. Figura ce face umbra pe perete este interpreteaz fel si chip spunnd c acesta este norocul lor. n seara spre Sfntul Vasile, fetele de mritat se adun la casa unde umbl ele obisnuit la seztoare, pentru vergel, aducnd fiecare cte o cununit o verigut, Toate cununitele se introduc ntr-o cof cu ap. n timp ce una din ele nvrteste cununitele din cof, cu un mnunchi de busuioc, celelalte cnt: Sn- Vsiiu, Vsiiu, Unde te gsiiu, La vadu-bogat, Cine te-a legat? Petrea cu Ignat; D-mi, doamne, brbat!… La urma cntecului, se rosteste: Sus, vere, drgut, Scoate-mi verigut! Mnunchiul de busuioc este scos afar, pentru a se vedea a cui verigut s-a prins de el. (…) Traditia popular spune c dac n noaptea de Anul Nou spre Sf. Vasile nu va bate vntul, cerul este luminos, stelele sunt lucitoare si lun plin tarinile vor rodi iar cnd nu e lun plin, bate vntul si e nnorat va fi un an mai srac, fr roade multe. Dac la Anul Nou e lun plin, grnele se seamn la loc nou, iar dac e lun veche, se seamn la loc vechi. n ajunul Anului Nou se pune o crengut de mr ntr-un vas cu ap rece, n camer, la fereastr, pn la Boboteaz. Dac nfloreste, primvara va fi bun, iar dac nu va fi rece si cu zpad.
Dan Horgan
La multi ani! Felicitari pentru articole!
An nou fericit! Scrieti mai departe articole asa frumos!
LA NULTI ANI ! SA AVETI UN AN MAI BUN .
Comentariile sunt închise.