TRADITII SI OBICEIURI DE INTRAREA MAICII DOMNULUI �N BISERIC�, VOVIDENIILE SAU FILIP SCHIOPUL

�n calendarul crestin, dar si �n cel popular, Postul Cr�ciunului �nsumeaz� 40 de zile, marcate de o serie de interdic- tii alimentare si fizice. Ca fiecare post de peste an (Paste – S�npetru – Sunt�m�rie), se �ncepea cu ritualuri de purificare ce preg�tea individul �n vederea respect�rii rigorilor p�n� la Cr�ciun. Prima etap� a postului este dens�, cu s�rb�tori importante: Martinii de Toamn�, Filipii, Vovidenia, Noaptea Strigoilor (Sf. Andrei), Sf. Nicoar� (Sf. Nicolae) formeaz�, �n perioada 13 noiembrie – 6 decembrie, un scenariu ritual de �nnoire a timpului, ce consemna obiceiuri si datini specifice cu trimiteri la un timp arhaic, probabil Anul Nou dacic. Pentru ca bucuria s�rb�torii s� nu fie umbrit� de post, Biserica a r�nduit ca pe 21 noiembrie s� fie dezlegare la peste.

S�rb�toarea Intr�rii Maicii Domnului �n Biseric� este celebrat�, �n fiecare an, pe 21 noiembrie, cunoscut� �n popor sub denumirea de Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia, denumire �nt�lnit� �n Moldova, Muntenia si Oltenia. Numele de Vovidenie provine din slavon� si �nseamn� �ceea ce se face v�zut�. S�rb�toarea corespunde �n Calendarul popular cu celebrarea unei n�prasnice divinit�ti a lupilor, Filipul cel Schiop sau Filipul cel Mare. Este s�rb�toarea celebrat� at�t de crestinii ortodocsi, c�t si romano-catolici, an de an, pe 21 noiembrie. Traditia Bisericii ne spune c�, atunci c�nd �ngerul Gavriil i-a zis Anei c� p�ntecul ei va rodi, ea a exclamat cu bucurie: �Dac� voi naste prunc, b�iat sau fat�, �l voi d�rui lui Dumnezeu spre a-L sluji toate zilele vietii sale!�. Astfel, dup� ce Maria a �mplinit trei ani, p�rintii au dus-o �n templu, �ncredint�nd-o preot ilor. Apoi, a asezat-o pe a treia treapt� a altarului si copila a uitat de p�rintii ei, care s-au �ntors acas� uimiti si multumiti c� Maria nu a privit �napoi. Astfel, Fecioara a r�mas �n Templul Domnului timp de doisprezece ani, ca una care, �nc� �nainte de z�mislire, fusese h�r�zit� Domnului de c�tre p�rintii ei, p�n� la apropierea vestirii c� �n p�ntecul ei se z�misleste Fiul lui Dumnezeu. Ziua �n care se pr�znuieste Intrarea Maicii Domnului �n Biseric� este cea mai nou� s�rb�toare dedicat� Fecioarei Maria, �nscris� �n calendar din secolul VI, dup� ce s-a ridicat la Ierusalim, sub domnia lui Iustinian, o biseric� numit� �Sf�nta Maria cea Nou�. Arhiereul Zaharia, cel ce avea s� devin� tat�l lui Ioan �naintemerg�torul si Botez�torul Domnului, a �nt�mpinat Fecioara si a purtat-o prin cele mai tainice l�casuri ale Templului, binecuv�nt�nd-o: �Domnul a pream�rit pe veci numele t�u. La sf�rsitul veacurlor El �si va ar�ta prin tine r�scump�rarea fiilor lui Israel�. De Ovidenie se �nt�lneste iarna cu vara; intr� iarna �n var� si este ziua �n care �ncepe iarna. Dup� unii, acum este celebrat cel mai mare dintre Filipi, Filip cel schiop. Este o s�rb�toare a luminii, care sparge �ntunericul iernii, al mortii, �prag de iarn� care anticipeaz� �capul de iarn�, reper hibernal la 30 noiembrie, de Suntandrei. S�rb�- toarea paralel� e consacrat�, evident, tot lupului. Traditia popular� spune c�, de Obrejenie ca si la Cr�ciun, se deschid cerurile, iar animalele �ncep s� vorbeasc�. �n aceast� zi se priveghea la lumina unei lum�n�ri c�t un stat de om, modelat� sub forma de toiag sau melc, o strachin� cu ap� de leac si col�cel, mai ales pentru copiii morti nebotezati, �necatii, mortii f�r� lum�nare la c�p�t�i, cei morti �n �ntuneric. �n zona Moldovei, se �mpart pomeni cu pl�cint� cu bostan si lum�nare alb�. Lum�narea alb� simbolizeaz� puritatea Maicii Domnului. Se spune c� aceste lum�n�ri nu se vor stinge niciodat� pe lumea cealalt�. Este bine ca lum�n�rile si focul s� ard� toat� noaptea. Apa privegheat� din strachin� era de mare ajutor pentru ochi, s�n�tatea trupului si �mpotriva r�ut�tii omenesti. Tema central� a legendelor mitologice consacrate acestei zile fiind v�zul, vederea, prima aparitie, prima vedere – viziune – a lumii, a lui Iisus, a cerului care se deschide, atrage dup� sine numeroase practici magice apotropaice pentru a avea o bun� vedere. �n acest scop, unii oameni sfintesc �n aceast� zi c�te un fuior, cu ajutorul c�ruia la nevoie se sterg pe ochi, cu ap�. Simbolurile luminii sunt candela, lum�narea, soarele, focul. Se spune c� �n noaptea spre Vovidenie frumusetile cerului si fl�c�rile albastre ale banilor �ngropati sunt v�zute numai de cei prea curati la suflet, cum ar fi ciobanii care nu au v�zut la ochi femeie. Tot acum �ncep s� vad� si desc�nt�toarele satului, care �ncep s�-si acumuleze putere demonic�. Prin intermediul unui mare num�r de practici magice specifice, se f�ceau farmece, desc�ntece, si se afla ursitul. �n noaptea de Ovidenie, fetele merg la f�nt�na din mijlocul satului si, la c�ntatul cocosului, aprindeau o lum�nare neap�rat alb� si o puneau pe margine; lumina ce se reflecta �n ap� �i ar�ta ursitul. Seara e bun� si pentru previziuni meteorologice. Dac� �n noaptea de Vovidenie cerul este �nstelat si senin, anul care vine va fi secetos, iar dac�-i moin� (nu ger sau promoroac�) anul va fi bun. Dac� �n aceast� zi va fi senin, soare, atunci vara va fi secetoas�, de va fi nor si liniste, peste an vor fi epidemii. Dac� �n aceast� zi va fi senin, soare, atunci vara va fi secetoas�; de va fi nor si liniste, peste an vor fi epidemii. Dac� se �nt�mpl� s� ning� la Ovedenie, va fi iarn� grea. Cum va fi vremea �n ziua de Ovidenie, asa va fi toat� iarna. �ntruc�t se credea c� �n aceast� noapte strigoii circulau f�r� opreliste, se ungeau cu usturoi cercevelele ferestrelor, tocurile usilor, cuptorul, vatra si icoana de vatr�, care comunicau, prin horn, cu exteriorul. Pentru protectia vitelor �mpotriva animalelor s�lbatice se interzicea orice activitate legat� de prelucrarea l�nii si pieilor de animale. Femeile lucreaz� doar p�n� la amiaz�, de team� s� nu piar� sporul �n cas� pentru anul care vine. De la Ovidenie p�n� la Sangiorz, femeilor nu le mai este �ng�duit s� bat� rufele la sp�lat cu maiul, c�ci Maica Domnului nu-i mai poate scoate pe �necati cu volocul ce-l face din fuiorul de la Boboteaz�; c�nd bat femeile cu maiul, cei �necati mai afund cad. Tot �n ziua de Vovidenie, copiii pun �n vase cu ap� crengi de m�r. Tinute la lumin� si c�ldur�, ele �nmuguresc si �nfloresc, fiind folosite �n noaptea de Anul Nou drept sorcove. �n colindele rom�nesti se c�nt�, �n plin� iarn�, despre florile dalbe, flori de m�r, sau despre m�rut, m�rg�ritar. Ne �ntreb�m ce m�r ar putea face �n decembrie flori dalbe? De ce tocmai m�r, de ce tocmai flori? Pentru c� b�tr�nii nostri stiau de la b�tr�nii lor ca acea joard� a Sf�ntului Nicolae trebuie s� fie una de m�r, iar dac� aceasta va �nflori p�n� de Nas- terea Domnului, �nseamn� c� sf�ntul a mijlocit pentru iertarea celui c�ruia i-a d�ruit crenguta cu flori dalbe. �n aceast� zi, b�tr�nele luau din livad� o creang� cu 7 prune, una cu 7 mere si una cu 7 alune, pe care le p�strau �n c�mar�, c�ci se credea c� sunt bune de friguri �n tot anul. �n aceast� zi �n popor se spune c� s-a f�cut lumea, pe care Dumnezeu a blagoslovit-o la Blagovestenie. Filip cel schiop era cel mai mare dintre cei trei frati si care r�m�nea mereu �n urma celorlalti. Din pricina asta, era s�rb�torit ultimul, la 21 noiembrie, de Vovidenii. Acesta era cel mai tiran fat� de animalele s�lbatice, mai cu osebire de lupi, ucig�ndu-i f�r� mil�, fiind un bun ochitor. �ntr-o zi, c�inii (care de fapt erau lupi �n toat� regula) S�mpetrului se pl�nser� sf�ntului de acest tiran si cer a li se face dreptate. Si asa, �ntr-o noapte, pogor�ndu-se sf�ntul din cer �n mijlocul unei mari si lungi pustii, au �nceput a �ntreba pe lupii adunati ca frunza si ca iarba ce vor, si r�spunser� c� un om cu numele de Filip cel Schiop a omor�t pe multi dintre ei si cer r�zbunare. Mai cer a-i or�ndui pe fiecare ce trebuie s� m�n�nce, si asa a �nceput sf�ntul a le ursi, ca unul o capr�, altul un bou, altul un miel si ispr�vindu-i pe toti, fiind h�mesiti de foame. Si �n momentul c�nd trebuia ca sf�ntul s� se �nalte la cer, iar lighioanele a pleca dup� prad�, iac� spre mirarea tuturor vede un lup schiop de-abia venind. �l �ntreb� sf�ntul c� de ce schiop�teaz� si n-a venit la timp, iar el r�spunde c� a fost lovit de Filip Schiopul si de-abia a sc�pat �ntr-o vizuin�. �Bine�, a gr�it sf�ntul Petru, si �i spune c�, deoarece lui nu are ce-i mai da c� prad�, �i va da chiar pe Filip Schiopul, cel care l-a lovit, spre a-l m�nca. Mare si grozav� multumire fu pe toate lighioanele! Toate bune, sf�ntul se �nalt� la cer, lupii pleac� dup� prad�, �ns� lupul cel schiop era tare trist, cum o s� poat� m�nca el pe spaima lor. L-a p�ndit lupul cel schiop pe Filip p�n� c�nd, �ntr-o zi, l-a g�sit culcat la umbra unui copac si la m�ncat din patru �nghitituri.

Dan Horgan

Bibliografie: � Arthur Gorovei. – �Credinti si superstitii ale poporului rom�n�, Editura, Grai si Suflet – Cultura National� Bucuresti, 1995; � Antoaneta Olteanu – �Calendarele poporului rom�n�, Editura Paideia, 2001; � Elena Niculita Voronca – �Datinile si credintele poporului rom�n�, Editura Polirom, Iasi, 1998; � Ion Ghinoiu – �Obiceiuri populare de peste an� Editura Fundatiei Culturale Rom�ne, 1997; � Ion Ghinoiu – �S�rb�tori si obiceiuri rom�nesti�, Editura Elion, Bucuresti, 2002; � Ion Talos – �G�ndirea magico-religioas� la rom�ni�, Dictionar, Editura Enciclopedic�, Bucures ti, 2001; � Irina Nicolau – �Ghidul S�rb�torilor Rom�nesti�, Editura Humanitas, 1998; � Simion FIorea Marian – �S�rb�torile la rom�ni�, Editura �Grai si Suflet – Cultur� National�, 2001; � Tudor Pamfile, �S�rb�torile la rom�ni�, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 1997; � �Vietile Sfintilor�, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.