Ca asezare geografic, comun Pogonesti se afla n Colinele Tutovei, pe cursul inferior al rului Tutova, la 9 kilometri nord de vrsarea acestuia n rul Brlad. n componenta sa mai intr satele Polocin si Belcesti. De cum intri n sat, vezi case trnesti, fr etaj, vruite multicolor – alb, verde, albastru, portocaliu – si cu gospodrii ngrijite. Ortniile lsate slobode de prin ogrzi ti taie calea. Este o vatr asezat ntre dou dealuri, pe care iarna copiii merg s se dea cu sania, iar n anotimpul cald culeg flori de primvar – mai ales brnduse, „ca s scoat closca multi pui”, cum spune o vorb de pe-aici. n urm cu 30 de ani, sub ndrumarea domnului nvttor Andrei Dumitru a luat fiint Grupul folcloric „Rzesii” din Pogonesti care a cstigat de la prima participare locul 1 pe tar la Festivalul National „Cntarea Romniei” cu colindul „Leroilea”, din cele 14 colinde autentice pe care grupul le-a cules de-a lungul anilor, nregistrate la Casa de discuri „Electrecord”, din Bucuresti, intitulat „N-am venit s cerem, ci-am venit s dm”. A urmat culegerea de cntece populare romnesti care sunt incluse n repertoriul formatiei grupului. Mai figureaz n cadrul grupului si dou suite de dansuri ce au costume populare confectionate la atelierele de testuri si custuri populare dup cele autentice, n cadrul Asociatiei „Tinere vlstare 2000”. Asociatia a fost nfiintat cu ajutorul Consiliului local Vaslui n anul 2000 care lucreaz printre altele pentru ansamblul de la Ivesti, un ansamblu nou nfiintat, dar si pentru ansamblul „Tinere vlstare” care fac parte tot din ansamblul folcloric „Rzesii din Pogonesti”. Astfel, caut s valorifice datinile si obiceiurile legate de Crciun si anul nou, care sunt de altfel cele mai frumoase din judetul Vaslui, alturi de cele de la Ivesti si Berezeni, dorind s le predea generatiei tinere care i urmeaz. Au urmat numeroase concursuri si prezentri de cntece, dansuri si traditii romnesti n mai toat tara, dar si peste hotare, ca ambasadori ai datinilor noastre strmosesti de srbtori, din care amintim: n anul 2000, n Franta, la Strasbourg, cu datini de Crciun si anul nou, n 2006, n Spania, n regiunea Calpe, pentru a-i ncnta cu cntecul romnesc pe locuitorii zonei. Invitatia a fost fcut de autorittile locale, n urma demersurilor fcute de cele dou fiice ale unei familii din grup, familia Constantin. n 2013, n perioada 26 noiembrie-6 decembrie, urmeaz un nou proiect, mpreun cu Consiliul local Vaslui, Primria Comunei Pogonesti, n baza unui acord de parteneriat cu Grupul „Rzesii” si Asociatia Romno- Suedez din Malm, intitulat „Colindnd prin Scandinavia”, concretizat printr-o deplasare prilejuit de Ziua National a Romniei. Grupul este format din Andrei Dumitru, Andrei Mariana, Andrei Emanoil, Apostu Maria, Constantin Gheorghe, Constantin Nicoleta, Constantin Larisa, Constantin Laurentiu, D a m i a n Constanda, Gut Dnut, Gut Simona, Iordache Ionel, Iordache Vasilic, Moise Gheorghe, Stanciu Ioan, Stanciu Casandra, Stanciu Madalina, Stoian Daniel, Serban Ana-Maria, Stirbu Gheorghit, Trifan Ciprian, Trifan Mihaela si Tnasa Eugen. Ei au mai fost nsotiti si de primarul comunei Pogonesti, Puitel Aurel. Dumnealui a luat parte activ la spectacolele rzesilor, implicndu-se mai mult dect si propusese, nefiind strin de traditiile zonei, cunoscut fiind implicarea primriei Pogonesti n activitti cultural-traditionale. Din traditiile de srbtori ale romnilor a fost prezentat si o expozitie de icoan pe sticl, ou ncondeiate si potcovite, msti traditionale, icoan de vatr, a mesterului popular brldean Dan Horgan, care a oferit explicatii privind traditiile populare specifice Zonei Tutova. Din expozitie au fcut parte cteva lucrri a elevului Stoian Daniel, membru al „Rzesilor”, dar si al cercului de traditii „S redm traditia!”, coordonat de Dan Horgan. Rzesii din Pogonesti au prezentat traditii de Crciun si anul nou prin colindele: „Leroilea”, „Steaua”, „Sus boieri, nu mai dormiti”, „Cat-n sus si cat-n jos”, dar si cu melodiile „Hai noroc si bun seara”, „Trandafir de prin vlcele”, „Foaie verde foi de fag”, „Frunzulit slcioar”, „Hai s-ntindem hora mare”. Cte o hor mare au pornit rzesii la sfrsitul fiecrui spectacol, hor n care s-au prins att romni, ct si gazde. Interesant este faptul c n spectacol a intrat si o formatie danez de dansuri traditionale romnesti „Crihalma”, compus n totalitate din danezi si care puteau vorbi mai mult sau mai putin limba romn. Dup spectacol, n timp ce s-a servit masa, cele dou grupuri au discutat despre activittile lor n limba romn, dar si n limba danez, prin intermediul domnului Ionel Moise. Spectacolele s-au bucurat de o primire deosebit din partea locuitorilor din Malm si din Copenhaga, acestia fiind ncntat i si entuziasmati deopotriv de jocul Caprei, Ursului, Urtura, Sorcova si Semnatul. Pentru multi dintre spectatori a fost pentru prima oar cnd au putut asista la aceste jocuri si dansuri, aplauzele de la sfrsitul fiecrui spectacol fiind un semn de apreciere si pretuire pentru Rzesii din Pogonesti. n general, spectacolele artistilor romni n Suedia si Danemarca au fost doar cu actori pe care i vedeau doar pe scen. Faptul c grupul „Rzesii” au cobort n mijlocul lor, hora jucat mpreun si discutiile dinainte si dup spectacol le-au umplut inimile de bucurie. n Suedia si Danemarca grupului i-au fost alturi domnul Ionel Moise, presedintele Asociat iei romno-suedez, dar si domnul profesor Ion Miu. Ambii au avut titulatura si de ghizi, nsotind grupul n toate vizitele fcute n cele dou tri. Invitati de onoare la spectacolele sustinute de grupul Rzesilor din Pogonesti au fost, la Copenhaga, ambasadorul Romniei n Danemarca, acreditat si n Republica Islanda, dl. Matei- Viorel Ardeleanu, iar n Suedia, consulul onorific al Suediei la Malm, dl. Vasile Gamalan. Dl. Andrei Dumitru multumes te tuturor celor ce l-au ajutat s finalizeze acest proiect, consilierilor locali, Scolii cu clasele I-VIII Dimitrie Negrutiu, din Pogonesti, si nu n ultimul rnd domnilor Ionel Moise, din Suedia, Scurtu Lucian si Ovidiu Romanescu, ambii din Danemarca. Grupul a fcut o vizit si la Biserica Ortodox „Pogorrea Sfntului Duh”, din Malm, unde a asistat la slujba de vecernie a printelui Mihai Radu. n localitate, n 1969, erau doar 7 romni, iar acum sunt 3.000 de romni. Printre ei i-am ntlnit pe sotii Romeo, din Sighetul Marmatiei, si Gina Gherman Bica, din Iasi, patronii pizzeriei Malm Grill, Vasile Morosanu, din Suceava, un romn plecat de la 18 ani prin lume, acum chelner la restaurantul grecesc „Nostimo”. Proiectul „Colindnd prin Scandinavia” nu s-ar fi putut finaliza fr ajutorul firmei de transport „OTT Travel Ghizi” SRL, din Vaslui, care de altfel a nsotit colindtorii si n Spania, n 2006. Cu aceast ocazie, grupul le aduce multumiri pentru profesionalismul de care au dat dovad directorului firmei, domnul Mihai Bumbu, soferilor Munteanu Traian, Fntnaru Cornel, care au condus aproape 6.000 de kilometri, dar si ghidului ce a nsotit grupul din Romnia pe tot parcursul cl- toriei, prof. Aniculesei Gabriel.
Dan Horgan











Bune sunt articolele domnului Horgan. Dar de data asta a fost ceva inedit. Inedit este si comentariul referitor la gradinita. Poate tine tot de trraditie… Nu doresc sa jicnesc pe nimeni.
Articolul si actiunea desfasurata de acesti oameni este salutara si merita toate felicitarile. Felicitari merita si redactia cotidianului. La mai multe articole, domnule Horgan.
da, e un lucru nemapomenit ce ati realizat! bravo voua! asa se pastreaza legatura de suflet intre tara mama si diaspora.
Extraordinara descriere a meleagurilor din Vaslui! Emotionanta povestea artistilor populari, pastratori de vechi traditii romanesti, care au vizitat tarile scandinave si i-au incantat pe locuitorii de acolo cu datinile noastre stramosesti. Felicitari, domnule Horgan! Un articol demn de valoarea dumneavoastra.
La Gradinita 8 din Barlad , marea doamn? directoare impreun? cu administratorul si cele 2 bucatarese FUR? alimentele copiilor – ca in codru. Ieri10.12.2013 a fost prins? de politie bucatareasa exact in momentul cand preda geanta plin? de mancare la doamna directoare Popa Lenta acas? . Doamne cum a fost Gradinita 8 Barlad ,……………. si ce a ajuns cu aceasta directoare ! MARE RUSINE – SA FURI MANCAREA COPIILOR ! PARINTI TREZITI-V? !!!
ne bucuram ca totusi nu se uita obiceiurile romanesti de iarna chiar si in Suedia
foarte frumos
Comentariile sunt închise.