Traditii de Sf�nta Varvara sau Zilele Bubatului

Se spune c�, �ntr-o zi, Sf�nta Varvara a privit ad�nc si cu mirare c�tre ceruri, �ntreb�ndu-se cine a putut crea acea nem�rginire albastr�. Dintr-o dat�, �n inima ei sa ivit str�lucirea luminii dumnezeies ti, iar ochii mintii i s-au deschis spre cunoasterea nestiutului, nev�zutului si neajunsului Dumnezeu care, cu mare �ntelepciune, cl�dise at�t cerul c�t si p�m�ntul. O alt� legend� poveste despre o sc�ld�toare unde Sf�nta Varvara a f�cut semnul crucii pe o marmur�, dup� ce scrutase cu privirea r�s�ritul. Urmele degetului sf�nt al curatei fecioare s-au �ncrustat �n marmur�, ca si cum ar fi fost s�pate cu un fier. Tot la acea baie, urma t�lpilor ei goale s-au �ntip�rit, la fel, �n piatr�, din urmele acestea izvor�nd apoi o ap� ce a vindecat multi oameni ce veneau acolo cu credint�. Se mai zicea, �n popor, c� Sf�nta Varvara era o femeie bun�, ce a devenit sf�nt� dup� moarte. Sf�nta Varvara este patroana bolilor copil�riei si protectoarea minerilor. Pe 4 decembrie, ziua Sfintei Varvara, minerii nu intr� �n galerii, ci s�rb�toresc si se veselesc. De altfel, sfintei �i plac veselia, petrecerea si glumele. Potrivit unei legende, ea este �nchis� �n c�rbune de un blestem si doar o singur� zi pe an, pe 4 decembrie, poate s� r�sufle si s� se bucure. �n perioada 3-5 decembrie, tradit ia popular� rom�neasc� s�rb�- toreste Zilele Bubatului, comemor�nd niste reprezent�ri mitice feminine care sunt reminiscente ale religiei precrestine. Nu �nt�mpl� tor, �n unele zone folclorice exist� credinta c� Sf�nta Varvara umbl� cu un pahar de moarte. Aceste zile erau tinute cu strictete, �n special de c�tre femei, �n scopul de a-si feri copiii de „bubat”, v�rsatul de v�nt, sau varicel�, una dintre bolile cele mai de temut odat�. �n traditia rural� �nc� se mai se crede c� bubatul ar lovi si pe cei adulti, care ar �ndr�zni s� lucreze �n aceste zile. De aceea femeile se abtineau s� tese, s� coase, ca s� nu apar� bube pe fat�, dese ca itele, s� op�reasc� rufe, ca s� nu op�reasc� v�rsatul si copiii si nici s� nu r�m�n� ciupiti ca de v�rsat. Ambii p�rintii aveau datoria s� p�zeau copiii ca �n Zilele bubatului s� nu m�n�nce porumb copt, fasole si seminte de dovleac, ca nu cumva, eventualele bube de pe fat� s� fie de m�rimea acestor seminte. Respect�nd un ritual popular, mamele �si „�mb�rbutau” copiii ung�ndu-i pe fat� cu miere de albine, sau cu ap� �n care se dizolva zah�r, apoi �i sp�lau pe fat� cu ap� sfintit� pentru a fi feriti de aceast� boal�. „�mb�rbutatul” se f�cea, cu prec�dere, �n ziua de 4 decembrie, de Sf�nta Varvara, zi �n care mamele marcau si semnul crucii, cu degetul ar�t�tor �nmuiat �n miere de albine pe fetele copiilor din familie”. Aceste ritualuri practicate �n aceste zile veneau s� suplineasc�, unde era cazul, ritul religios sau lipsa medicului, totul fiind f�cut cu g�nd si suflet curat, cu sperant�, �ncredere si nu �n ultimul r�nd cu intentii reparatorii. Tot pentru s�n�- tatea copiilor, se mai obisnuieste s� se dea de poman� turte unse cu miere sau cu dulceat�. Prin unele zone ale t�rii, Sf�nta Varvara este reprezentat� ca sotie a Sf�ntului Nicolae, probabil datorit� apropierii s�rb�torilor. �n alte superstitii rom�nesti, Sf�nta Varvara este v�zut� c�nd c� sora Sf�ntului Nicolae, c�nd ca mama sa, tat�l fiind Sf�ntul Sava. De asemeni, se povestea c� Sf�nta Varvara este una din cele trei stele de l�ng� lun�. �mpreun� cu celelalte dou�, ea protejeaz� luna de Antichrist, care vrea s� o m�n�nce. Exist� prin unele zone obiceiul de a se aseza pe pervazuri, la soare, farfurii umplute cu boabe de gr�u �nmuiate �n ap�. Dac� gr�ul Sfintei Varvara crestea repede, se zicea c� va fi un bun pentru recolte. �n caz, contrar, se prevestea un an dezastruos pentru gr�ne. Se mai puneau �n ap�, �ntrun mod asem�n�tor, crengi ale pomilor fructiferi. Fiecare fat� nem�- ritat� tinea neap�rat s� aib� o astfel de crengut� �ntruc�t, dac� �nflorea de Cr�ciun, era semn c� va fi cea dint�i dintre suratele ei care se va c�s�tori. �n unele regiuni, aceast� traditie era at�t de important� �nc�t ramurile erau fortate s� �nfloreasc�, fiind tinute �n camere mereu calde, pentru a fi d�ruite apoi de c�tre fete iubitilor lor, ca o declaratie de dragoste si o promisiune a unei viitoare c�s�torii. La multi ani tuturor celor ce poart� numele de Varvara, si a derivatelor sale!

Dan Horgan

Bibliografie
� Al. Lascarov-Moldoveanu – „Vietile sfintilor”;
� Tudor Pamfile – „S�rb�torile de toamn� si Postul Cr�ciunului”, Bucuresti, 1914;
� Simion FIorea Marian – „S�rb�torile la rom�ni”, Editura „Grai si Suflet – Cultur� National�”, 2001;
� Tudor Pamfile – „S�rb�torile la rom�ni”, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 1997;
� Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an”, Editura Fundatiei Culturale Rom�ne, 1997;
� Gh. F. Ciausanu – „Superstitiile poporului rom�n”, Editura Saeculum, Bucuresti, 2005;
� Antoaneta Olteanu – „Calendarele poporului rom�n”, Editura Paideia,2001;
� Constantin R�dulescu-Codin – „S�rb�torile poporului, cu obiceiurile, credintele si unele traditii legate de ele. Culegere din p�rtile Muscelului”, Bucuresti, 1909 (�n colaborare cu D. Mihalache);
� Arthur Gorovei – „Credinti si superstitii ale poporului rom�n”, Editura „Grai si Suflet – Cultura National�”, Bucuresti, 1995.