Strile depresive de srbtori sunt probleme frecvente cu care se confrunt adultii, desi aceast perioad din an este asociat, n mod traditional, cu petrecerile si voia bun. Sunt nenumrate teorii psihologice care ncearc s explice depresia de srbatori. Potrivit acestora, sursele strilor depresive de srbtori pot fi diverse, de la stres, oboseal si asteptri nerealiste, pn la presiuni financiare si relatii defectuoase cu cei din jur. Persoanele care experimenteaz stari depresive de srbtori pot prezenta simptome precum dureri de cap, tulburri alimentare, consum exagerat de alcool, insomnii, stare de proast dispozitie, oboseal etc.
Pe lng toate aceste simptome, mai pot s apar crizele de plns, schimbrile bruste de dispozitie, iritabilitatea accentuat, tulburrile de concentrare, durerile musculare, pierderea apetitului sexual, insomnia, nivelul sczut de activitate sau cresterea n greutate, din cauza mncatului excesiv.
Cauze ale depresiei de sarbator
Pentru a combate eficient simptomele depresiei de srbtori, trebuie s fie identificate cauzele care au produs aparitia acestei probleme. 1. Obligatiile de familie – sunt o surs rspndit a stresului, anxiettii si depresiei de srbtori. Presiunea de a participa la adunri familiale cu participanti ostili, conflictele dintre rude, amintirile neplcute de la alte evenimente similare etc. pot induce o stare psihologic negativ, care degenereaz n cele din urm n depresie. O solutie n acest caz este proiectarea modului de desfsurare a ntrunirii n termeni pozitivi (va fi bine), programarea vizitei cu limit de timp (pentru confortul psihic de a putea prsi gazda dup bunul plac). 2. Supra-comercializarea srbtorii – abundenta de decorat iuni traditionale, cadouri cu multe funde rosii, mncarea si dulciurile cumprte n exces si alte fenomene de marketing similare au transformat srbtorile ntr-o angoas pentru multe familii. Excesele de tot felul consum inutil bugetul, timpul si energia oamenilor. Vestea bun este c nu trebuie s v aliniati tendintei lumii moderne de a cdea victim perfect a comerciantilor. Puteti s transformati srbtorile n momente perfecte de a petrece timp de calitate n familie, cnd doar cei mici primesc cadourile pe care le doresc, traditiile simple si originale sunt respectate, iar ostentatia este evitat cu orice pret. 3. Suprasolicitarea din diverse prti – asumarea prea multor angajamente de srbtori, doar pentru a multumi pe toat lumea, conduce inevitabil la un dezechilibru psihic n aceast perioad. nvtati s spuneti nu invitatiilor pe care nu vreti s le onorati si sarcinilor pe care nu le puteti ndeplini. Nu trebuie s v justificati pozitia, ntruct angajamentul fat de propria persoan, acela de a rmne binedispus, este mai important dect orice. Acelasi lucru este valabil si pentru alte sarcini specifice srbtorilor, precum pregtirea mesei, curtenia din cas, primirea invitatilor etc. Solicitati ajutorul celor din jur, mprtiti corect responsabilittile si rugati musafirii s completeze meniul de srbtoare cu desertul sau salata. 4. Grijile financiare – iubirea, atasamentul sau respectul nu se arat prin suma cheltuit pe un cadou de srbtori. Grijile financiare sunt o alt surs rspndit de depresie n aceast perioad, desi nu atentiile materiale caracterizeaz spiritul Crciunului sau bucuria de a trece n noul an. n loc de dispozitive tehnologice, ceasuri scumpe si bijuterii din aur, puteti cumpra celor dragi crti, mici cadouri personalizate, felicitri cu o urare sincer sau un bilet la o pies de teatru. Descoperiti farmecul valorii spirituale a darurilor si promovati aceast atitudine n familie. n cele din urm, perceptiile celor din jur se vor schimba ntr-o directie mult mai sntoas. 5. Asteptrile nerealiste – viata este haotic, suprasolicitant si cople- sitoare pe toat perioada anului, inclusiv de srbtori. Iar presiunea de a organiza cel mai reusit Crciun sau cel mai memorabil Revelion poate amplifica sentimentul de anxietate, neputint si chiar disperare. Prin urmare, bucuria srbtorilor se transform, de fapt, n agonie. Cea mai bun cale de a nu cdea victima asteptrilor nerealiste este renun- tarea la perfectionism. Nu toate prjiturile trebuie s fie fcute n cas, nu va observa nimeni c o camer a locuintei nu este decorat festiv si Mos Crciun nu trebuie s treac pe la toate rudele, ci doar sub bradul copiilor. 6. Oboseala accentuat – Sustinerea ritmului cotidian este destul de solicitant, iar cnd acesteia i se adaug si alte obligatii (cump rturi, organizarea de petreceri, decorarea casei de srbtori etc.), se poate instala oboseala accentuat. Din acest motiv, nu este nevoie doar de o planificare prealabil temeinic a tuturor sarcinilor si obligatiilor, ci si acordarea ctorva clipe de relaxare, pentru reechilibrarea fizic si psihic. Doar 15 minute de lectur plcut, ascultat muzic sau meditatie pot face minuni. 7. Abuzul alimentar – desi festinul de srbtori este menit s aduc bucurie si plcere n viata oamenilor, atunci cnd preparatele festive sunt consumate n exces, efectul este cel contrar. Abuzul alimentar si de buturi alcoolice induce un pronuntat disconfort fiziologic si psihic, care se poate materializa n stri depresive. Pe de alt parte, cumptarea n perioada srbtorilor aduce doar consecinte pozitive.
Cum sa nu cazi n depresie de Sarbatori?
Nu v identificati cu imaginea feeric n care este mediatizat Crciunul. Srbtoarea de Crciun nu este despre decoratiuni extravagante, despre familii incredibil de fericite sau despre cadouri uriase sau scumpe. Este important s nu cdem n capcana de a crede c totul trebuie s fie perfect si s credem c avem obligatia de a fericiti. Cu ct vom ncerca mai mult asta, cu att vom fi mai deprimati. Nu v luptati cu modul n care v simtiti! Multi dintre noi se simt vinovati c nu se simt fericiti si bucurosi de srbtori. Nu este nimic n neregul s ne simtim asa cum ne simtim. Indiferent care sunt asteptrile sau dorintele noastre, simplul fapt c a venit Crciunul nu ia cu mna sentimentul de singurtate, tristete, furie, neliniste, team etc. Constientizeaz dinamica familiei. n mod ironic, familia sau prietenii pot fi sursa depresiei de Crciun, cnd ei de fapt ar „trebui” s dea sens bucuriei de Crciun. Foarte probabil dinamica familiei nu se va schimba. Nu poti astepta ca ceva s se schimbe, att timp ct tu nu schimbi un lucru. Dac nu poti face nici o schimbare, atunci poti mcar observa cum te afecteaz familia si prietenii si poti ncerca s elimini experientele care te fac s te simti ru. Ai grij de tine. F exercitiu fizic. Iesi afar si plimb-te, mai ales dac te simti obosit, fr energie sau ntristat. Nu ncerca s te simti mai bine consumnd alcool sau mncnd mai mult. Asta nu va face dect s te simti mai ru emotional si fizic. Opreste gndurile despre trecut. Evit s te agti de gndurile despre trecut, evit s mai ncerci s ntelegi, s ti explici si s analizezi. Asta nu va face dect s ti adnceasc depresia, deoarece nimic din trecut nu mai poate fi schimbat. Singurul lucru pe care l putem influenta este viitorul. Ca urmare, identificarea posibilittilor si a alternativelor ne poate ajuta s ne simtim mai bine.
Singur de sarbatori
Singurtatea este un sentiment greu de suportat, cu implicatii sociale si medicale destul de grave. Evident, aceasta se poate accentua de srb- tori, ducnd la depresie. Psihologii spun ns c v puteti bucura de srbtori chiar dac sunteti singuri. Iat cteva din sfaturile lor, despre ce ati putea face pentru a v bucura din plin de Crciun si de Anul Nou, fr s cdeti n depresie. – Rentregeste-ti familia – De cnd nu ti-ai mai vzut familia? Profit de srbtori ca s mergi acas la printi sau la rudele cele mai apropiate si s stai la mas alturi de toti cei dragi sufletului tu. n acest fel, nu te vei mai simti singur si nici nu vei avea timp s cazi ntr-un butoi cu melancolie. Cumpr pentru fiecare cte un cadou simbolic, pentru a te bucura de zmbetul lor atunci cnd l vor deschide. – Organizeaz o ntlnire la tine – Si ce dac esti singur, asta nseamn c nu ai voie s te distrezi? Dimpotriv, ar trebui s profiti de statutul tu pentru a face tot ceea ce nu ai fi fcut dac ai fi avut o familie mare. Sun-ti cei mai apropiati prieteni si invit-i la tine de srbtori. Nu trebuie s fie multi invitati, dar trebuie s te simti bine n compania lor, s i apreciezi. Niciodat nu poti cdea n depresie dac ai prietenii alturi de tine, asa c grbeste-te s pui mna pe telefon. – Cumpr-ti un cadou – Dac tot esti singur si nu trebuie s-i cumperi un cadou de Crciun celor din cas, ce ai spune dac ai investi o sum mai mare de bani n propriul tu cadou? Cumpr-ti ceva ce ti doresti de mult timp, rennoieste-ti garderoba, schimb-ti telefonul, n fine, stii tu mai bine ce ti trebuie pentru a te simti fericit. – F o fapt bun pentru cei nevoiasi – dac tu te simti deprimat doar pentru faptul c esti singur, gndeste-te ce este n sufletul copiilor din orfelinate si/sau btrnilor din azile. Ei au o soart mai trist ca a ta, asa c, de srbtori, poti cumpra jucrii si dulciuri sau alte lucruri utile si poti face o vizit unui astfel de centru. Cu sigurant vei fi primit cu bratele deschise si vei aduce un strop de fericire pe chipul celor de acolo. O fapt bun ntotdeauna este rspltit cu bucurie si pace sufleteasc si vei avea satisfactia c gestul tu a fcut cuiva srbtorile mai frumoase. – Iesi din cas – Pentru a evita depresia specific srbtorilor atunci cnd esti singur, cel mai bine ar fi s nu stai nchis n cas. Accept invitatia oricrui prieten, mergi la un spectacol sau gseste-ti orice alt ocupatie, pentru a nu te gndi la faptul c esti singur.
