Oameni, procurori si fapte

Revin asupra temei „Justitia �n Rom�nia”, de data asta punct�nd c�teva aspecte semnificative din discursul vicepresedintelui PSD Marian Oprisan. „Baronul” de la Vrancea a declarat, vinerea trecut�, c� trebuie impus prin lege ca, �n Rom�nia, s� nu mai fie urm�riti oamenii, ci faptele. Contextul �n care s-a pronuntat Oprisan este de ani buni o realitate si se traduce prin faptul c�, la noi, pedepsele cu �nchisoarea prev�zute pentru demnitari sunt mult mai mari dec�t pentru cet�tenii simpli. Este, las� de �nteles liderul PSD, o alt� inechitate a unei Justitii si asa nedrepte, aservit� vointei procurorului. �n absenta unui rol mai important, chiar determinant, al judec�torului, Justitia aceasta nu e de fapt dec�t o alt� Inchizitie. Revenind la Oprisan, acesta a vorbit, vineri, despre importanta pe care o are �n procesul de descentralizare inclusiv cadrul legal privind sanctionarea sau urm�rirea penal� a alesilor locali. Si a fostilor, as ad�uga eu. „Noi avem obligatia, ca cel mai mare partid al Rom�niei (…), s� impunem o dat� pentru totdeauna, prin lege, ca �n Rom�nia s� nu mai fie urm�riti oameni, asa cum inclusiv (sau mai ales!, n.r.) guvernele trecute au procedat. �n Rom�nia, trebuie urm�rite fapte, iar faptele trebuie pedepsite pe baz� de indicii temeinice si probe, at�t. Pentru c� orice cet�tean are dreptul la un proces echitabil, �n care p�rtile s� fie egale si care merit� solutionat �ntr-un termen rezonabil”, a declarat Oprisan. Stimati tovar�si, parc� s-a c�zut de acord de ceva vreme: �ntr-o tar� �n care procurorul are mai multe perechi de „cojones” si „d� teme” instantei, fraz�ri de genul „faptele trebuie pedepsite pe baz� de indicii temeinice si probe” sau „orice cet�tean are dreptul la un proces echitabil” sunt total neadecvate. De unde si p�n� unde fapte? Ce-s alea probe?! Mai s�pt�m�na trecut�, si premierul Victor Ponta vorbea despre aceast� hib� a justitiei rom�nesti, respectiv lipsa probei din procesul dovedirii (ne)vinov�tiei cet�teanului. Si, mai spunea Ponta, „Justitia e bun� dac� chiar face dreptate, nu e bun� asa, �n general. (…) Este obligatia tuturor celor care fac justitie s� prezinte toate aspectele si s� ofere tuturor dreptul de a-si spune punctul de vedere”. S� vedem dac� g�sim puncte comune �n discursul lui Marian Oprisan: „Nu suntem �mpotriva justitiei, trebuie spus foarte clar, dar suntem pentru o justitie corect�, care s� fie aceeasi pentru toti (…)”. Orice comentariu este, din start, inutil. Tot Oprisan: „Guvernele Rom�niei, din 2000 �ncoace, au f�cut legi neconstitutionale care convin mai marilor t�rii si �n care se spune c� un cet�tean, dac� este simplu, primeste doi ani de �nchisoare, dar dac� el este demnitar al acestui stat, primeste 15 ani de �nchisoare. Si cu toate aceste aberatii ne confrunt�m, iar ele sunt instrumente la m�na unor institutii din Rom�nia pentru a h�rtui unii sau altii dintre cei care nu stau cu capul �n pozitia ghiocelului”. Sunt „instrumente la m�na unor institutii din Rom�nia pentru a h�rtui unii sau altii”… F�r� �ndoial�, Marian Oprisan se refer� la procurori, �n special la cei din DNA, care fac legea �n Rom�nia. La pachet cu asta vine si lipsa de reactie a completelor de judecat� �n fata „dictaturii” primilor. P�n� c�nd judec�torii nu vor iesi din letargie si vor �ncepe s� bat� cu cioc�nelul �n mas�, prin instantele rom�nesti vom continua s� avem dou� categorii: oameni si procurori. Din cauza ultimilor, faptele (si probele) pot s� lipseasc�.