Institutionalizarea copiilor mici produce modificri n structura creierului, acestia au probleme de discernmnt, de control al impulsurilor si de pstrare a amintirilor, dar si un coeficient de inteligent sczut, rezult dintr-un studiu realizat de trei cercetri americani pe copii romni.
Studiul Bucharest Early Intervention Project (BEIP), demarat n anul 2000 de trei cercettori americani, analizeaz efectele institutionaliz rii asupra dezvoltrii creierului si comportamentului copiilor prin comparatie cucopii care nu au fost institutionalizati sau care au fost plasati n asistent maternal. Cei trei profesori americani – Nathan Fox, de la University of Maryland, Charles Nelson, de la Harvard University si Charles Zeanah, de la Tulane University – au prezentat miercuri, la Bucuresti, rezultatele obtinute pn acum din primul studiu randomizat pe copii romni abandonati nc de la nastere si crescuti n institutiile din Bucuresti. Charles Nelson a declarat, n cadrul conferintei „Efectele institutionalizrii asupra dezvoltrii copilului. Observatie, diagnostic, prevenire a consecintelor de lung durat”, c minorii din institutii prezint o reducere dramatic a activittii creierului. „Am descoperit o reducere a materiei cenusii si albe, ceea ce nseamn c exist o substant n creier, melina, a crei absent poate duce la scleroza n plci. Nu doar c s-a constatat o activitate redus a creierului, dar am vzut o reducere a creierului si a numrului total de neuroni din creier”, a spus profesorul american. El a precizat c prin plasarea copiilor n asistent maternal s-a constatat o mbunttire n multe aspecte si c vrsta la care copiii au fost scosi din institutii si plasati n familie a jucat rolul cel mai important n recuperarea lor. „La cei care aveau pn n doi ani s-a constatat o mbunttire a activittii creierului, dar si efecte foarte bune asupra coeficientului de inteligent si a atasamentului. (…) Nu am vzut efecte benefice n toate cazurile. Au fost situatii n care nu s-au vzut mbunttiri, dar aceste situatii au fost n cazurile n care nu au fost scosi din institutii suficient de repede”, a mai spus Nelson. Cercetrile de pn acum au demonstrat c minorii plasati n asistent maternal au mai putine tulburri emotionale si anxietti n comparatie cu aceia care au continuat s triasc n institutii, dar si faptul c momentul interventiei conteaz foarte mult. „Acei copii care au fost scosi din institutii si plasati n asistent maternal naintea vrstei de doi ani au rezultate mai bune n mod special n domeniile cognitiv, al dezvoltrii limbajului, al snttii mentale, al activittii cerebrale si al abilittilor sociale, comparativ cu cei plasati dup vrsta de doi ani. De exemplu, plasamentul naintea vrstei de doi ani se asociaz cu niveluri crescute de activitate cerebral si un scor al inteligentei (IQ) mai ridicat”, se arat n studiu. Nathan Fox a explicat c cercetarea lor este una de lung durat si se va finaliza cnd copiii vor ajunge la majorat. „Studiul este unul de lung durat, am urmrit aceleasi familii si aceiasi copii. E foarte greu s faci acest lucru. Am evaluat problemele psihiatrice si am descoperit c cei cu un istoric de institutionalizare au mai multe probleme de acest tip fat de cei neinstitutionalizati. Cnd acesti copii au fost dusi n asistent maternal, unele probleme psihiatrice, precum anxietatea, depresia, au fost rezolvate. n ceea ce priveste atasamentul, capacitatea copilului de a dezvolta relatii cu un adult, copiii din institutii nu puteau s dezvolte relatii cu lucrtorii sociali, dar cnd i-am scos si i-am plasat n familie, au putut dezvolta relatii cu asistentii maternali. Iar pentru cei care au fost mutati din institutii nainte s mplineasc doi ani, capacitatea de a dezvolta relatii de atasament a fost mult mai bun”, a declarat Fox, artnd si c minorii care au crescut n institutii au competent e sociale reduse spre deosebire de cei scosi din acest mediu. El a subliniat c este foarte important interventia timpurie, adic scoaterea copiilor din institutie nainte de mplinirea vrstei de doi ani. „Am msurat si coeficientul de inteligent si am descoperit c atunci cnd un copil e scos din institutie la o vrst fraged, IQ-ul creste foarte mult: copiii din asistent maternal au avut un IQ mai bun dect cei din institutii. Institutionalizarea are efecte negative pentru dezvoltarea intelectului si pentru dezvoltarea capacittii lor sociale”, a mai spus Fox. Profesorul Charles Zeanah, de la Tulane University a precizat c studiul, initiat n 2000 pe copii abandonati n mare parte la nastere si plasati n institutii din Bucuresti, aduce poate cele mai detaliate informatii cu privire la efectele experientei pe care o are creierul si functionarea lui la copii, demonstrnd n mod detaliat efectele mediilor de crestere asupra dezvolt rii creierului si comportamentului la copil. „Cercetarea arat si important a interventiei timpurii, cu ct copiii sunt plasati mai repede ntr-o familie, cu att mai repede se recupereaz. Este dovada cea mai puternic din punct de vedere stiintific c ei se dezvolt mai bine n cadrul familiei”, a mai spus Zeanah. Cei trei profesori evalueaz si n prezent acesti copii, care ncep s intre n perioada de adolescent, la vrsta de 12-13 ani, aceasta fiind perioada n care adesea apar noi tulburri psihiatrice. „Pentru copiii care fac parte din BEIP, care s-au confruntat cu adversitti timpurii substantiale, negocierea cu succes a acestei tranzitii poate fi deosebit de dificil. Prin urmare, cercettorii si propun s investigheze dac interventia are efecte de durat, dac momentul interventiei asistentei maternale sugereaz existenta unor perioade sensibile n recuperare si vor ncerca s identifice mecanismele asociate unei asemenea recuperri n dezvoltarea cognitiv, social si psihologic a acestor copii”, au artat initiatorii studiului. Reprezentantii autorittilor publice din Romnia, dar si specialistii din domeniu apreciaz c rezultatele studiului impun o nou abordare a unor metode din sistemul de protectie. „E un lucru foarte important c astzi avem, prin prisma Institutului pentru Dezvoltarea Copilului, o nou reliefare a realittii care arat c locul copiilor este lng cei care le pot oferi afectiunea si grija de care au nevoie. Continum asadar s mergem pe aceeasi linie a dezinstitut ionalizrii, pentru c locul copiilor nu este n institutie, e n familie”, a declarat Codrin Scutaru, secretar de stat n Ministerul Muncii. Directorul Institutului pentru Dezvoltarea Copilului (IDC), Bogdan Simion, a precizat c studiul are concluzii care pot fi aplicate la nivel mondial, fiind deja state care si-au modificat legislatia din acest punct de vedere. „Ce facem? Spun statului c ceea ce fac cu acesti copii nu este foarte bine. Ei sunt cetteni cu drepturi depline iar, cu alte cuvinte, statul are o atitudine negativ asupra propiilor cetteni si ar trebui s se gndeasc ce face cu ei. (…) Institutia nu functioneaz ca o familie, nici ca un centru resurs. Institutia nu poate asigura consiliere pentru tulburri emotionale sau alte probleme aprute n institutie. Sper c, pn n 2020, vom avea din ce n ce mai putine institutii pentru c asta demonstreaz ct de atent este statul la nevoile sociale”, a declarat directorul IDC, Bogdan Simion, adugnd c autorittile ar trebui s fie atente si la fenomenul scderii natalittii. „Dac n 1990 existau 5,5 milioane de copii, iat c n 2012 mai aveam doar 3,8 milioane, cu un trend de scdere spre 3,6 milioane. Ca atare, orice fel de copil pe care l pierdem n sistemul de protectie devine din ce n ce mai important pentru viitorul Romniei”, a mai spus directorul IDC. Presedintele Federatiei Organizat iilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) si fost secretar de stat al Autorittii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, Gabriela Coman, a apreciat c, n urma studiului, n elaborarea politicilor viitoare anumite lucruri vor trebui, cu sigurant, reconsiderate. „Este un motiv n plus de a analiza posibilitatea de a nchide treptat institutiile si de a respecta dreptul copilului de a fi crescut n familie, ns asta ar trebui s nsemne politici mai ample de asistent social, nu doar nchidere de institutii. De asemenea, rezultatele studiului vor avea drept consecint si necesitatea reconsiderrii managementului de caz, a reevalurii modalittii de lucru a managerilor de caz, dar si accentul care trebuie pus nu doar pe calitatea serviciilor din institutie, ci mai ales pe solutiile alternative, cum ar fi asistenta maternal”, a mai spus Gabriela Coman. n cercetare sunt cuprinsi 136 de copii institutionalizati, jumtate dintre ei fiind n centre si jumtate fiind dati n asistent maternal, precum si 72 de copii din comunitate, care nu au fost niciodat institutionalizati.
