Dezbaterea pe gazele de sist at�t� regizorii unul �mpotriva altui

The shale gas debate turns film-makers one against another

Boom-ul gazelor de sist a �nceput undeva �n jurul anului 2000, �n SUA. 10 ani mai t�rziu, 20% din productia de gaze naturale a Statelor Unite era dat� de gazul de sist. O crestere uluitoare care ar trebui s� continue pentru cel putin �nc� 30 de ani, dac� previziunile Adminsitratiei americane pentru Informatii in Energie se vor dovedi corecte. Din anul 2008, o ampl� confruntare public� a �nceput s� umbreasc� revolutia �nc� fragil� a industriei de petrol si gaze: fracturarea hidraulic� a intrat �n atentia opiniei publice ca o activitate periculoas�, care trebuie s� fie intens supravegheat�, ba chiar interzis�, pentru a preveni orice daune posibile asupra mediului.

Fracturarea hidraulic� (fracking, asa cum a fost popularizat�) este una dintre tehnologiile re�nviate de inovatiile recente si care a f�cut ca exploatarea gazelor de sist s� devin� eficient� din punct de vedere economic. Termenul a devenit, de asemenea, din ce �n ce mai mult, echivalentul unei �njur�turi si cuv�ntul cheie �mpotriva c�ruia se �nt�lnesc contestatari de toate facturile. �n 2010, un film documentar numit Gasland a f�cut ca toate aceste voci s� fie auzite.

Gasland, partea a doua si criticile

Filmul s-a n�scut �n 2008, ca o initiativ� independent�, cu buget redus, a explicat Josh Fox, scenaristul si regizorul filmului. Ideea i-a venit dup� ce o companie de gaze naturale i-a oferit familiei sale 100.000 de dolari ca s� arendeze un teren din Pennsylvania, pentru foraje �n c�utarea gazelor. Filmul a fost realizat �n aproximativ optsprezece luni, timp �n care au fost filmate aproximativ 200 de ore de material brut, din care au rezultat 107 minute de proiectie.
Apreciat pentru sensibilitate si impact asupra publicului, filmul a c�stigat premii la numeroase festivaluri de film, printree care un premiu Emmy (2011) si Premiul Special al Juriului la Festivalul de Film Sundance (2010). A c�stigat o audient� cu mult mai larg� dup� ce a fost difuzat de reteaua de televiziune prin cablu HBO.
Continuarea s-a numit Gasland 2 a fost lansat� �n aprilie 2013, la Festivalul de Film Tribeca, si a fost, de asemenea, difuzat de HBO.
Cele dou� filme au inspirat, la r�ndul lor, abord�ri critice precum Truthland (2012) si Fracknation (2013). Acestea din urm� filme au venit cu perspectiva opus� cu privire la impactul pe care industria gazelor de sist �l are asupra oamenilor si mediului. De asemenea, au adus nenum�rate corectii �n leg�tur� cu faptele si cifrele invocate �n Gasland pentru cucerirea publicului.
Reprosul cel mai frecvent adus filmelor Gasland este denaturarea faptelor, prin refuzul de a cita toate p�rtile si ignorarea datelor care infirm� teza asumat�. A urmat, deci, un potop de dezv�luiri, corectii si demitiz�ri ale afirmatiilor lansate �n Gasland.
Dup� care totul a devenit personal! �n 2010, Josh Fox a fost confruntat �n public cu anumite informatii pe care a ales s� nu le includ� �n documentarul s�u. Cel care l-a �nfruntat a fost un alt regizor, numit Phelim McAleer. McAleer l-a obligat pe Fox s� admit� c� a considerat lipsit de relevant� faptul c� una dintre scenele cel mai frapante din Gasland I – apa care ia foc �n buc�t�rie – a fost prezentat� �ntr-o manier� incorect�. Fox a prezentat imaginile drept dovada zdrobitoare a pericolelor pe care le presupune fracturarea hidraulic�. De fapt, fenomenul este cunoscut de sute de ani si nu are nicio leg�tur� cu fracturarea hidraulic�.

Povestea gazelor de sist se transform� �n telenovel�

Conflictele si serializarea nu sunt nici pe departe singurele tr�s�turi care indic� faptul c� prezentarea popular� a industriei gazelor de sist este de fapt o fictiune bine regizat�. Observ�m, de asemenea, utilizarea intensiv� si aproape exclusiv� a abord�rilor emotionale (at�t �n Gasland, c�t si �n Truthland). Avem apoi „descoperirile neasteptate”, controversele si conspiratiile.
De fapt, cele mai multe dintre afirmatiile din Gasland I au fost puternic criticate si demontate cu argumente si cifre de c�tre institutiile oficiale americane, asociatiile profesionale si experti recunoscuti. Multe dintre aceste argumente au fost respinse �n bloc �n Gasland, partea a doua, ca fiind parte a unei ample conspiratii �n care politicieni, oameni de afaceri, reglementatori corupti si experti cump�rati comploteaz� pentru a permite explorarea gazelor de sist cu orice risc.
Si mai sunt personajele recurente! Aceleasi familii sunt prezentate �n ambele filme Gasland, �n timp ce unii experti migreaz� din Gasland �n Fracknation, pentru a veni cu clarific�ri asupra pozitiilor exprimate anterior. La r�ndul s�u, filmul Truthland are �n prim plan o femeie care pleac� „�n c�utarea adev�rului”, dup� ce a fost speriat� de dezastrul descris �n Gasland I�c� s-ar fi produs �ntr-o localitate apropiat�.

Staruri, multimi, lacrimi si averi

Josh Fox a devenit faimos �n toat� lumea dup� primul s�u film dedicat gazelor de sist. El a obtinut respect si finantare, precum si uralele multimii. A reusit s� fie arestat de trei ori, pe durata film�rilor la Gasland II, dup� care a explicat: „Nu-mi place s� fiu arestat, dar nu e asa de r�u atunci c�nd vorbim despre o form� de nesupunere civic�, lipsit� de violent�.”
Fox a atras atentia unor sponsori puternici astfel c� a reusit s�-si promoveze filmele, iar banii pe care �i primit explic� �n parte succesul s�u mass-media.
La r�ndul s�u, Phelim McAleer se prezint� ca un cavaler al adev�rului care se confrunt� cu „amenint�ri, politai si procese inventate s�n timp cet pentru a obtine r�spunsuri de la extremistii verzi”. Si-a �nceput aventura de distrugere a afirmatiilor false care apar �n Gasland provoc�ndu-l pe Fox �n timpul unei conferinte de pres�, dup� care a reusit s� str�ng� peste 200.000 de dolari printr -o campanie de crowdfunding lansat� pe Kickstarter. Astfel, McAleer a �ncercat s� evite ca munca s� fie taxat� drept propagand� pro-gaze de sist.
Si totusi, independenta ambilor regizori este pus� la �ndoial�. Banii marilor companii petrol (grupuri de lobby) se �nt�lnesc cu banii marilor ecologisti (precum contributiile din partea Park Foundation sau sprijinul HBO).

Seria de filme av�nd �n prim plan gazele de sist va fi discutat� �n direct la The Money Channel, joi, de la ora 20, �ntr-o emisiune moderat� de Constantin Rudnitchi, av�ndu-i al�turi pe trei dintre expertii rom�ni �n economie si industrie extractiv�.