Regal de art� traditional�, la T�rgul Mesterilor Populari

„Rom�nul s-a n�scut poet”, spune o veche vorb� rom�neasc�, dar si artist �n sens larg, realitate confirmat� din plin de participantii la cea de-a XI-a editie a T�rgului Mesterilor Populari, desf�surat, la sf�rsitul s�pt�m�nii trecute, �n Parcul Copou. Iar vizitatorii au apreciat asa cum se cuvinte munca si talentul expozantilor, indiferent c� a fost vorba de tes�turi, �mpletituri, sculpturi, produse de ol�rit, obiecte decorative sau icoane. Apreciate au fost si produsele culinare traditionale, care au �nc�ntat nu numai ochii, ci si papilele gustative ale vasluienilor.

Sub lumina bl�nd� a soarelui de toamn� timpurie, T�rgul Mesterilor Populari, manifestarea organizat� de Consiliul Judetean Vaslui, prin Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovare Culturii Traditionale (CJCPCT), �n parteneriat cu Prim�ria Vaslui, a g�zduit �n acest an peste 50 de mesteri populari din toate colturile t�rii. Nici vizitatorii nu s-au l�sat prea mult asteptati, apreciind asa cum se cuvine exponatele fiec�rui stand, dar mai ales pe cele ale mesterilor vasluieni. Iar acestia nu au fost deloc putini. Ne-am oprit la standul Asociatiei Culturale „Tinere vl�stare – 2000”, din Pogonesti, transformat �ntr-o veritabil� gospod�rie t�r�neasc�. „Am adus de toate aici. Mai �nt�i, avem lada de zestre a miresei, cu covoare, cuverturi, l�icere, candrele, fote, fuste pe picior, stergare si ii. Toate sunt tesute la r�zboi dup� care iile, stergarele si tr�istutele sunt �mpodobite

cu flori si motive populare cusute de m�n�. Nu lipseste din expozitia noastr� nici r�zboiul, dar nici uneltele specifice unei gospod�rii t�r�nesti: raghila, piept�nul pentru c�nep�, cofa, g�leata de muls, putineiul pentru unt, bota de ap� (un fel de bidon din lemn, n.r.), dubla, adica banita din lemn pentru m�surat cereale, piua si chilugul, cov�tica pentru fr�m�ntat si g�leata pentru muls. Nu lipsesc demonstratiile practice, �n care vizitatorii vor putea vedea cum se fac m�turile”, ne-a spus Andrei Dumitru, din Pogonesti, care �ndemna fiecare vizitator s� guste din bun�t�tile g�tite de gospodinele satului: br�nzoaice, pl�cinte cu mere, papanasi, gogosi, s�rm�lute, zacusc� si salat� de vinete sau tochitur�. B�rbatii, la fel de binevoitori, le-au oferit trec�torilor c�te un p�h�rut de tuic�, visinat�, must sau vin „adev�rat”. Cu s�rm�lute, colaci calzi si poale �n br�u aburinde i-a �nt�mpinat pe vizitatori si Marita Andronache, de la Muntenii de Sus. La standul acesteia g�sim at�t exponate de la „Muzeul Traditiilor”, din localitate, dar si ii cusute cu trud� si r�bdare, vestute si sosete din l�n�, numai bune pentru zilele friguroase de iarn�. „L�na o g�sesc la ciobani. O sp�l, o scarm�n, o duc la darac, torc firul si �l r�sucesc si abia dup� aceea �l �mpletesc”, explic� femeia. Al�turi, de la B�lteni de ast� dat�, suntem atrasi de bun�t�tile oferite de Sorina Popovici: fasole cu sunculit�, s�rm�lute �n foi de vit� sau de varz�, ardei umpluti, pl�cinte cu br�nz� la cuptor, p�ine la vatr� si compot de prune. Ea si ajutoarele ei, dou� tinere frumoase, spun c� au venit la T�rg nu s� fac� v�nzare, ci s� promoveze buc�t�ria rom�neasc� si portul popular specific zonei. Nu am putut trece mai departe far� s� observ�m feeria de culori si delicatetea salurilor crosetate de Ilona Fabiana Sabadac, dar nici f�r� s� admir�m picturile naive, icoanele si picturile pe piatr� ale Monic�i Clapa, tapiseriile discrete si elegante ale Elenei P�nzaru, delicatetea podoabelor din l�n� �mp�slit� ale Gabrielei Cuzepan, farmecul decoratiunilor realizate pe p�nz� de sac de Eugenia Post�rnac sau originalitatea accesoriilor realizate de Daniela Vieru. De la V�leni, cu zeci de modele de tes�turi din l�n� si c�nep�, dar si cu �mpletituri, le �nt�lnim pe Milica Bolboceanu si Maria Burada. De la ele afl�m c� �n V�leni, iarna, femeile �nc� mai instaleaz� r�zboiul de tesut si tes l�icere, cuverturi si stergare. „Eu am dou� r�zboaie �n cas�, pe care nu le scot niciodat�. C�nep� nu mai g�sim, pentru c� nu se mai cultiv�. Eu am urcat �n pod, �n urm� cu 17 ani, niste c�nep�. Acuma urc si dau jos c�nepa de acolo. O las la muiat, o bat, aleg firele… E o munc� grea si mig�loas�; ai r�ni la degete c�nd termini cu toate astea”, ne spune Milica Bolboceanu. Privirile ne sunt atrase de un alt stand, unde z�rim nu doar m�sti din lemn, ci si icoane si chiar ou� �ncondeiate. Dan Horgan, initiatorul unei adev�rate scoli de art� popular� traditional� �n B�rlad, a venit si de ast� dat� s� �nc�nte vasluienii �nsotit de unul dintre elevii s�i, Stefan Teodor H�r�ianu. Singur nu a venit nici cel�lalt b�rl�dean, Cristian Petru Buclea. Icoanele si sculpturile expuse la standul acestuia sunt �n egal� m�sur�, spune el, realizate �mpreun� cu fiica sa, Ana-Maria Manuela, care, �n acest an, a reusit nu doar s� fie admis� la Liceul de Arte din B�rlad, dar si s� obtin� locul II la faza pe tar� a Olimpiadei „Mestesuguri artistice traditionale”, sectiunea „icoane pe sticl�”.

Creativitate si talent la standul DGASPC Vaslui

Printre invitatii din acest an ai T�rgului s-a num�rat si �n acest an Directia General� de Asistent� Social� si Protectia Copilului (DGASPC) Vaslui, care a venit cu obiecte tradit ionale realizate de beneficiarii de la Centrul de Servicii de Recuperare Neuromotorie de tip Ambulatoriu (CSRNA) Vaslui, de la Complexul de Servicii Comunitare pentru Copilul cu Handicap (CSCCH) Vaslui, de la Centrul de primire �n regim de urgent� pentru copilul abuzat, neglijat si exploatat (CPRUCANE) Vaslui si de la Centrul de recuperare si reabilitare neuropsihiatric� M�l�iesti. Standurile au oferit cum�r�torilor, la preturi modice, sute de obiecte realizate de copii si adultii din aceste centre: tablouase, lum�n�ri decorative, �mpletituri si obiecte decorative din c�nep�, podoabe. „Lucr�rile expuse sunt realizate de beneficiarii centrelor �n cadrul sedintelor de ergoterapie. Ergoterapia �n cadrul centrelor din subordinea DGASPC Vaslui are drept scop revenirea la abilitate, ceea ce �nseamn� maxim� capacitate fizic�, intelectual�, social�, profesional� si economic� posibil� pentru un individ. Prin aceast� abordare se �ncearc� o recuperare la un anumit grad de abilitate, care s�-i permit� beneficiarului s� tr�iasc� si s� munceasc� cu capacitatea restant�. �n terapie, accentul este pus mai ales pe abilit�ti, nu pe dizabilit�ti, iar acest tip de abordare foloseste m�suri care ajut� beneficiarul s� tr�iasc� c�t mai independent posibil. Scopul este de a determina beneficiarul s� �nvete s� munceasc� cu disfunctiile existente sau s�-si compenseze functiile fizice. Scopul particip�rii noastre la astfel de expozitii este de a facilita integrarea social� a persoanelor cu dizabilit�ti, acceptarea diversit�tii, precum si cresterea motivatiei si �ncrederii �n fortele proprii”, ne-a spus Cristina Enache, sefa CSRNA Vaslui.