Traditii de Uspenie sau Adormirea Maicii Domnului

Adormirea Maicii Domnului, sau Uspenia cum este numit� �n popor Sf�nta Marie Mare, este o s�rb�toare important� din perioada de var� si care aduce �n atentie, pe l�ng� r�nduielile din cultul ortodox �nchinate cinstirii Maicii Domnului, si cele de traditie veche rom�neasc�. �n aceasta zi este celebrat� si Ziua Marinei, deoarece Maica Domnului este patroana marinarilor. Se fac serb�ri la malul m�rii (Constanta), dar si �n orasele dun�rene. S�rb�toarea se mai numeste si Sf�nta Maria Mare sau Precista Mare.

Se spune c� atunci c�nd Iisus Hristos a g�sit de cuviint� c� Maica Sa s� se mute de pe p�m�nt la cer, Preacurat� a fost vestit� cu 3 zile �nainte de c�tre Arhanghelul Gavriil: „Acestea zice Fiul t�u: Vremea este a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeste cuv�ntul cu bucurie, de vreme ce vii la viata cea nemuritoare”. Primind aceast� „a doua Bun� Vestire”, Maica Domnului i-a adunat �n preajm� pe toti cei apropiati, �nstiint�ndu-i de ce avea s� se petreac�, r�nduindu-si toate cele spre �nmorm�ntare si zic�nd: „Fac�-se cu mine voia Fiului si Dumnezeului meu”. Apoi a adormit �n pace. Icoana ortodox� a Adormirii ne-o �nf�tiseaz� pe N�sc�toarea de Dumnezeu �ntins� pe un pat, cuprins� de un somn senin; apostolii se prosterneaz� �n jur, iar Hristos, �n mijloc, circumscris �n nimbul luminos al slavei Sale, �i tine sufletul �n palme. Traditia spune c� apostolii au venit �n chip minunat de pe unde se aflau, str�b�t�nd v�zduhul cu iuteala g�ndului, ca s�-si ia r�mas bun si s�-i vegheze str�mutarea. Petrecuti de c�ntece �ngeresti si de mare alai cinstitor, ei i-au pus trupul �n morm�nt, la Ghetsemani, veghind acolo vreme de 3 zile, ne�mp�cati de a trebui s� se despart� de d�nsa. Apoi, deschiz�nd morm�ntul, pentru ca si Toma, care nu fusese de fat� la vreme, s� se �nchine trupului preasf�nt, ei s-au minunat afl�nd morm�ntul gol, doar cu giulgiul r�mas drept m�rturie. Dup� o alt� versiune a Traditiei, trupul Fecioarei ar fi fost r�pit la cer chiar din m�inile apostolilor Petru si Pavel, iar lintoliul cu trupul celei adormite a mai putut fi v�zut o vreme plutind pe nori. Multe minuni s-au petrecut cu acel prilej, printre care si cea a iudeului necredincios care, voind s� r�stoarne n�s�lia, s-a pomenit cu bratele retezate din umeri, iar apoi, c�indu-se si ating�ndu-se de patul Maicii Fecioare, s-a vindecat pe loc si i-a adus pe multi la credint�. Ca si Fiul odinioar�, Maica Domnului s-a mutat la cer cu trupul ei feciorelnic, iar acolo mijloceste ne�ncetat pentru oameni �n fata lui Dumnezeu, cu �ngerii si cu Sfintii. Dar, Iisus Hristos �i iubeste at�t de mult pe oameni, �nc�t L-a convins pe Dumnezeu s� transforme fuioarele, care se dau de Iordan, �ntr-un mare n�vod. �nainte de Marea Judecat�, Maica Domnului va trage cu n�vodul de trei ori prin iad, sufletele de acolo put�nd s� se prind� de el si astfel s� se m�ntuiasc� de p�cate. Se mai spune c� dracii, r�masi f�r� sufletele oamenilor, se vor m�nca �ntre ei p�n� c�nd nu va mai r�m�ne nici unul. S�rb�toarea a p�truns la noi odat� cu generalizarea cultului mariologic �n R�s�rit, prin secolul al V-lea. Rom�nii i-au acordat o cinstire deosebit�, s�rb�toarea fiind asteptat�, dup� unele traditii, cu aproape aceeasi bucurie c� Pastele sau Cr�ciunul. O dovad� a acestei cinstiri este si postul de dou� s�pt�m�ni (1 – 14 august) care precede s�rb�toarea si care se tine de c�tre crestini pretutindeni, nefiind �ng�duit� m�ncare de dulce dec�t bolnavilor si copiilor, „c�ci postul ei este tinut mai abitir ca al Cr�ciunului, dup� cum arat� traditia. Cu privire la perioada postului, muscelenii nu m�n�nc� nici chiar untdelemn, iar dezlegare de peste nu-i dec�t o singur� zi, Pobrejenia, c� Postul Sunt�-M�riei este rupt din P�resimi. De asemenea, �n popor exist� credinta potrivit c�reia, „La �nceput, Postul Pastilor era de nou� s�pt�m�ni, dar v�z�ndu-se c� e prea lung si prea s�r�- c�cios, asa c� oamenii ieseau prea slabi �n prim�var�, c�nd trebuia s� se dea cu totul muncilor, s-a micsorat acest post cu dou� s�pt�m�ni si s-au pus aceste zile de post �naintea Sunt�m�riei Mari, c�nd e belsug de legume si zarzavaturi. Postul Adormirii Maicii Domnului nu trebuie s� se confunde cu Postul Maicii Domnului, �mp�m�ntenit �n traditia crestinilor ca o form� de evlavie popular� si care se crede c� aduce �mplinirea tuturor dorintelor. R�nduiala acestui post era mai demult aceea ca s� se posteasc� �ncep�nd cu ziua de luni (�n orice perioad� de peste an), toat� ziua p�n� a doua zi dimineat�. �n s�pt�m�na urm�toare se postea ziua de marti si, tot astfel, mai departe zilele urm�toare, �n decurs de sapte s�pt�m�ni. Pe durata postului, candela trebuia s� ard� ne�ncetat. Modul de postire era aspru, f�r� m�ncare, numai unii oameni m�ncau putin� p�ine si beau ap�. Ast�zi se tine numai postul r�nduit de Biseric� si care �nseamn� o preg�tire pentru cinstirea cum se cuvine a s�rb�torii crestine. Traditii de Sunta M�rie Dimineata, femeile merg la biseric� si �mpart struguri la s�raci pentru sufletele mortilor. �n unele zone se dau si prune coapte. Prin Bucovina si p�rtile Moldovei de sus, gospodinele merg la biseric� si �mpart struguri, prune si faguri de miere. Cu acest prilej merg �n cimitir si t�m�iaz� mormintele rudelor. �n p�rtile Moldovei, Sf�nta Maria Mare era considerat�, a mortilor”, se fac si praznice pentru cei din lumea de dincolo, at�t �n dimineata s�mbetei de dinaintea s�rb�torii, c�t si a doua zi, dup� Sf�nta Marie, mai ales c�nd r�posatii sunt �necati, arsi, m�ncati de lupi sau au suferit alte cumpene, dar fiind pomeniti toti ce au numele pornind de la cel al Preacuratei si doar la Sf�nta Maria Mic� (8 septembrie) erau s�rb�toriti cei care poart� acest nume. Dup� o veche traditie, �n aceast� zi se povesteau minunile Maicii Domnului. Pe 15 august, trebuie s� te rogi cu sufletul deschis si f�r� nici o opreliste la icoana Sfintei Maria, �n special dac� iti doresti s� te c�s�toresti, s� te �ns�n�tosesti dup� o boal�, s� nasti usor si s� ai parte de copii s�n�tosi si b�ftosi. Femeile �ns�rcinate ar trebui s� p�streze cu sfintenie postul de Sunta M�rie, mai ales pe 14 august, ziua Cercurilor Sfintei Maria, c�nd nu au voie s� lucreze �n nici un fel. Nu se taie p�rul si nici nu se arunc� la gunoi p�rul din pieptene. �n ajunul zilei de Sf�nta Maria Mare, vr�jitoarele o pot �nt�lni �n vis pe Maica Domnului, primind de la ea sfaturi si �ndrum�ri pentru desc�ntecele lor. �n ziua de 15 august, usa de la gospod�rie trebuie s� fie l�sat� deschis� �nainte de r�s�ritul soarelui, astfel �nc�t Fecioara Maria s� poat� intra dac� �si doreste, d�ruind noroc si alinare celor din cas�. �n aceast� zi erau adunate ultimele plante de leac. Una dintre ele este si n�valnicul, o plant� care creste �n p�duri, �n locuri ascunse, cunoscute doar de femeile �n v�rst�. �n general, planta aceasta este d�ruit� fetelor pentru a avea noroc s� se c�s�toreasc� cu un b�iat gospodar si iubitor. Astfel, Caprifoiul numit� si „palma sau m�na Maicii Domnului” se pune �n apa de �mb�iere pentru a face corpul s� �si mentin� si sporeasc� frumusetea si s�n�tatea. Dac� de Sf�nta Marie Mare �nfloresc trandafirii, atunci va fi toamn� lung�, frumoas� si �mbelsugat�. �n perioada postului Sfintei M�rii, fetele �si cos costume speciale, lucrate numai �n alb, pentru pelerinajul din zilele de 14 – 15 septembrie la m�n�stirile care poart� hramul Sf�nt� M�ria. �n unele regiuni, porumbul de lapte copt pe jar sau fiert este o delicates� specifica zilei de Uspenie. La tar�, �n vii se angajeaz� p�ndarii (oameni care s� p�zeasc� viile) si se spune c� se „leag�” ciocul p�s�rilor pentru ca acestea s� nu m�n�nce boabele de struguri. �n Muscel, oamenii de alt�dat� se temeau de aceast� zi. Spuneau c� este o zi de primejdie, asa c� citeau versuri din cartea „Visul Maicii Domnului” (al�turi de „Epistolia Domnului Iisus Hristos”, de „Cele 12 Vineri” si de alte asemenea c�rtulii si talismane), carte necanonic�, adic� o compozitie popular� care a circulat mult� vreme la rom�ni. Formele cultice traditionale, �nchinate s�rb�torii Adormirii Maicii Domnului, dincolo de caracterul popular, sunt o expresie a sentimentului de cinstire mai deosebit� cu care rom�nii fac din s�rb�toare un prilej de intimizare a credintei lor �n rituri si practici ce se aduc, de fapt, ca o ofrand� de viat�, de suflet si aceast� ofrand� st� mereu sub semnul �ncrederii �n ocrotirea divin�. �n unele traditii Maica Domnului, adesea identificat� cu astrul noptii, Luna, sau cu P�m�ntul, se roag� de Dumnezeu s� nu pr�p�deasc� lumea, s� nu izgoneasc� v�nturile cu avantajele care le aduc acestea oamenilor. �ntre cele dou� M�rii, 15 august si 8 septembrie, este timpul prielnic sem�n�rii gr�ului. S�rb�toarea Adormirii Maicii Domnului �ncheie un ciclu, redeschis de cea a Nasterii Maicii Domnului (8 septembrie). De pe 15 august se deschidea, �n satul traditional, un important sezon al nuntilor, sezon care tinea p�n� la intrarea �n postul Cr�ciunului. �n aceast� zi se organizau t�rgurile si iarmaroacele de toamn�. Perioada dintre cele dou� Sunt�m�rii, Sunt�m�ria Mare (15 august) si Sunt�m�ria Mic� (8 septembrie), era considerat� perioada cea mai potrivit� pentru sem�n�turile de toamn�.

Dan Horgan

Bibliografie:

???? Revista Memoria Ethnologica, C.J.C.P.C.T. Maramures
???? Biblia Crestin Ortodox�
???? Simeon Florea Marian – „Nunta, nasterea, �nmorm�ntarea la rom�ni”, Editura Saeculum Vizual, 2008
???? Tudor Pamfile – „S�rb�torile la rom�ni”, Editura Saeculum, Bucuresti, 1997
???? Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an”, Editura Fundatiei Culturale Rom�ne, 1997
???? Gh. F. Ciausanu – „Superstitiile poporului rom�n”, Editura Saeculum Bucuresti, 2005
???? Antoaneta Olteanu – „Calendarele poporului rom�n”, Editura Paideia, 2001
???? Arthur Gorovei – „Credinti si superstitii ale poporului rom�n”, Editura „Grai si Suflet – Cultura National�”, Bucuresti, 1995
???? Revista Sez�toarea, an XIII, 1913
???? Simion FIorea Marian – „S�rb�torile la rom�ni”, Editura „Grai si Suflet – Cultur� National�”, 2001.