Traditii de Schimbarea la Fat� – Probejania

Pe data de 6 august, crestinii ortodocsi si catolici s�rb�toresc Schimbarea la Fat�, una dintre cele mai mari s�rb�tori religioase. Ziua se refer� la momentul �n care apostolii M�ntuitorului, aflati pe muntele Tabor, �n Galileea, ca s� se roage, aveau s� fie martorii cei mai importanti ai Patimilor Sale, s� fie preg�titi pentru aceast� �ncercare prin privelistea sl�virii Sale: Petru, pentru c� tocmai �si m�rturisise credinta �n dumnezeirea Sa; Iacov, c�ci a fost primul care a murit pentru Hristos; si Ioan care m�rturisi din experienta sa slav� dumnezeiasc�, f�c�nd s� r�sune ca „fiu al tunetului” teologia Cuv�ntului �ntrupat. El �i urc� pe munte, ca simbol al �n�lt�rii spirituale care, din virtute �n virtute, duce la dragoste, virtute suprem� care deschide calea contempl�rii dumnezeies ti. Aceast� �n�ltare era de fapt esenta �ntregii vieti a Domnului care, fiind �nvesm�ntat cu sl�biciunea noastr�, ne-a deschis drumul c�tre Tat�l, �nv�t�ndu-ne c� isihia (linistirea) este mama rug�ciunii, iar rug�ciunea este cea care arat� c�tre noi slava lui Dumnezeu. „Si pe c�nd se ruga, deodat�, fata Sa deveni o alta, Se schimba si sclipi ca soarele, �n timp ce hainele sale devenir� str�lucitoare, de un alb sc�nteietor, cum nu poate �n�lbi pe p�m�nt �n�lbitorul” (Marcu 9, 3). Cuv�ntul lui Dumnezeu �ntrupat �si ar�ta astfel str�lucirea natural� a slavei dumnezeiesti, pe care o avea �n El �nsusi si pe care o p�strase dup� �ntruparea Sa, dar care r�m�nea ascuns� sub acoper�m�ntul trupului. �nc� de la z�mislirea Sa �n p�ntecele Fecioarei, �ntr-adev�r, dumnezeirea S-a unit cu natura trupeasc� iar slava divin� a devenit, �n mod ipostatic, slava trupului asumat. Ceea ce Hristos le ar�ta Apostolilor S�i �n v�rful muntelui nu era deci o priveliste nou�, ci manifestarea str�lucit� �n El a �ndumnezeirii naturii omenesti – inclusiv trupul – si a unirii Sale cu splendoarea dumnezeiasc�. Iesiti afar� din ei �nsisi, r�piti �n contemplarea luminii dumnezeiesti, Apostolii erau coplesiti ca de un somn si „nestiind ce zice, Petru �i spuse lui Iisus: St�p�ne, ce bine ar fi s� r�m�nem aici; dac� vrei vom face trei corturi unul pentru tine, unul pentru Moise si unul pentru Ilie”. �ntorc�ndu-si apostolul de la aceast� dorinta prea omeneasc�, ce consta �n a se multumi de bucuria p�m�nteasc� a luminii, Domnul le arat� atunci un „cort” mai bun si un l�cas cu mult mai �nalt pentru a s�l�slui �n el slava Sa. Un nor luminos veni s� �i acopere cu umbra Sa, iar glasul Tat�lui Se f�cu auzit �n mijlocul acestui nor, m�rturisind pe Domnul: „Acesta este Fiul Meu prea-iubit, �n care am bine-pl�cut; ascultati de El”. Acest nor era harul Duhului �nfierii si, la fel ca si la Botezul S�u �n Iordan, glasul Tat�lui m�rturisea pe Fiul si ar�ta c� cele trei entit�ti ale Sfintei Treimi, �ntotdeauna unite, particip� la M�ntuirea omului. �nc� insuficient preg�titi revelatiei unor asemenea taine, c�ci nu trecuser� �nc� prin �ncercarea Crucii, Apostolii se �nsp�im�ntar� cumplit. Dar c�nd �si ridicar� capetele, �l v�zur� pe Iisus, singur, redevenit ca mai �nainte, Care se apropie de ei si �i linisti. Apoi, cobor�nd din munte, El le ceru s� nu vorbeasc� nim�nui de cele ce v�zuser�, p�n� c�nd Fiul Omului nu se va scula din morti. „Probejenia” sau „Obrejenia” (de la „a prob�zi” care �nseamn� „a certa”), cum mai este numit� aceast� s�rb�toare �n popor, este situat� �n interiorul Postului Sfintei Marii, astfel �nc�t este Dezlegare la Peste. Este asadar momentul de „ceart�” �ntre var� si toamn�. �n calendarul popular, la Probejenie frunza codrului �ncepe s�-si schimbe culoarea, de-acum iarba �nceteaz� s� mai creasc� si pleac� p�s�rile migratoare. �n unele zone, se crede c� berzele pleac� spre t�rile calde, duc�nd r�ndunelele pe spate, iar oamenii tin s�rb�toarea pentru ca p�s�rile s� ajung� cu bine. �ncepe s� se �ng�lbeneasc� frunza, „intr� serpii si g�ng�niile �n p�m�nt”. Se crede astfel c� din acest moment �ntreaga natur� cap�t� amprenta toamnei: culorile florilor p�lesc, apa din izvoare si f�nt�ni devine mai rece, fructele �ncep s� se coac�, iar cerul diminetilor are o culoare mai puternic�. Agricultorii cred c�, dup� 6 august, este posibil� oric�nd c�derea brumei, dar rareori se �nt�mpl� asa, �n schimb �si mai face aparitia grindina. Detin�torii de f�nete consider� c� acum este momentul cositului otavei, pentru c� �nainte de 6 august se crede c� ar avea un gust dulceag si se obtine mai putin�, �n schimb, cosit� imediat dup� aceast� dat�, se spune c� este s�rat� si consistent� ca si f�nul din prima recolt�. De la Probejenii �nainte, nu-i slobod s� te mai scalzi �n r�u. O cobor�t cerbul de la munte, s-o pisat �n ap� si-o r�cit apa. Explicatia este cu totul alta, c� apele fiind de acum tot mai reci, creste riscul �mboln�virilor. Totodat�, nu se spal� nici rufe. Tot din 6 august sunt estimate roadele livezilor, din convingerea c� de atunci �nainte fructele nu se mai „aleg”, adic� nu mai cad singure si vor ajunge s� se coac�. �n preajma acestei s�rb�tori, stupii care au fost transportati �n pastoral� sunt preg�titi s� fie adusi acas�, din aceeasi credint� c� florile „p�lesc” si nu mai au �n ele dulceat�. �n aceast� zi se recolteaz� plante si fructe de leac cu puteri vindec�toare: leustean, �mp�r�teasa, avr�meas�, usturoi, flori de musetel, precum si crengutele cu fructe (alune, prune), se desc�nt� „de ur�t” si sunt socotite a avea mare putere de vindecare pentru unele boli ale verii. De-acum se schimb� fructele, care p�n� la aceast� vreme fuseser� „veninoase”, apare „prima” dulceat� a lor. Acum se gust� poama nou� din rodul viilor, spun�ndu-se: „boab� nou� �n gur� veche”, era ca o �mp�rt�sanie ce �nlesnea comunicarea cu mortii neamului si d�dea speranta vietuirii pentru cei r�masi �n „lumea alb�”. At�t strugurele, c�t si pestele care se m�n�nc� �n aceast� zi sunt simboluri ale re�nvierii, schimb�rii, prefacerii si continuit�tii. De poman� se mai d�deau si miere de albine (aliment ritual) si primul must. �n zonele preponderent viticole are loc ritualul sfintirii si binecuv�nt�rii strugurilor, dup� care ofranda sacr� este sfintit� (�n biseric�, �n cazul crestinilor, oamenii lu�nd apoi c�te un bob ca „anafur�”). �n zonele nordice, �n care strugurii sunt mai rari, se face „coliva de faguri de miere” si se bea tuic� cu miere (sau hidromel). Se tine pentru nastere usoar�, ap�rarea de boli si ap�rarea casei de tr�snet, foc si plosnite. Femeile, mai ales �n mediul rural, nu mai las� noaptea ferestrele deschise, nu at�t de teama frigului care se instaleaz� spre toamn�, ci din credinta c�, �n miez de noapte, duhurile rele se trag, de frig, �n case si c� membrii familiei atinsi de ele r�m�n o vreme cu membrele �ntepenite sau str�mbe, de parc� i-ar fi tras curentul. „Numa’ at�ta-i var�, var�/ P�n�-i patu’ m�ndriiafar�/ Dac� m�ndra patu-si mut�/ Poti s� stii, vara-i trecut�.” Durerile de cap ivite �n aceast� zi persist� tot anul. Oamenii nu se oc�r�sc s� nu fie �n ceart� tot anul. „De te certi ast�zi cu cineva, vei petrece �ntreg anul �ntr-o g�lceav�”. Exist� credinta general� �n spatiul rom�nesc c� p�n� la 6 august trebuie neap�rat s� te �mpaci cu toti cei pe care i-ai „proboz�t” (certat) de-a lungul anului. Copiii ar fi bine ca ast�zi s� fie mai cuminti dec�t de obicei, deoarece cei care vor fi „proboz�ti”, oc�r�ti sau mustrati au toate sansele s� li se �nt�mple acelasi lucru si �n restul anului. Despre cei care nu s�rb�toresc aceast� zi asa cum se cuvine se crede c� se vor usca si �ng�lbeni ca florile ce dau �napoi de la Obrejenie! �n popor exist� credinta potrivit c�reia cine se roag� s� scape de un viciu, de o patim�, �n aceast� zi, va reusi. Tot �n 6 august se spune c� �si pot s�rb�tori onomastica cei care se numesc David sau Cristina. Dac� se spal� �n zorii zilei cu roua din gr�din�, luat� de pe florile abia �mbobocite, chiar si b�tr�nele cu chipul zb�rcit pot redeveni frumoase sau m�car vor fi privite cu mai mult� pl�cere de omul iubit. Fetele sunt sf�tuite s� nu se pieptene �n aceast� zi pentru c� nu le mai cresc coadele, asa cum nu mai creste nici iarb�. Tinerele nec�s�torite evit� s� se priveasc� �n oglind� �n seara premerg�toare s�rb�torii, de teama c� vreun duh necurat ascuns acolo s� nu le fure frumusetea, l�s�ndu-le str�mbe si pocite. �n schimb, dac� au o f�nt�n� nou�, din care nu s-a b�ut �nc� ap�, se gr�besc s� priveasc� �n ea �n miez de noapte, dup� o zi �ntreag� de post, la lumina unei lum�n�ri, �n speranta c� apa se va tulbura usor si va l�sa s� se �ntrevad� chipul ursitului. Metoda este folosit� si de v�duvele tinere, dar femeile v�rstnice spun c� „vedenia” apare numai dac� au fost credincioase defunctului si nici m�car �n vis nu au p�c�tuit. Se crede c�, dac� vremea se schimb� brusc �n aceast� zi, aspectul s�u nou se va mentine acelasi p�n� la 15 august, c�nd se serbeaz� Adormirea Maicii Domnului. Este totodat� o zi sf�nt� �n care se deschid Cerurile si se pot vedea portile Raiului de c�tre cei alesi de Dumnezeu, fapt prefigurat de altfel de �nsusi M�ntuitorul, cu 6 zile �nainte de urcarea pe muntele Tabor: „Sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moarte p�n� nu vor vedea �mp�r�tia lui Dumnezeu venind �ntru putere”. �n direct� leg�tur� cu aspectul religios-crestin, s�rb�toarea poate semnifica si schimbarea noastr� �n bine, schimbarea invidiei �n bucurie, a r�ut�tii �n iertare, a �mp�c�rii cu sine si cu ceilalti.

Dan Horgan