Rom�nii apeleaz� �n continuare la vr�jitoare, vraci si bioenergeticieni

Potrivit unui studiu f�cut public de Colegiul Psihologilor din Rom�nia (CPR), tot mai multi rom�ni au probleme psihologice, dar apeleaz� �n continuare la vr�jitoare, vraci sau bioenergeticieni pentru rezolvarea lor, �n lipsa unui program national de asistent� psihologic�.

Pornind de la datele obtinute �n ultimii ani si av�nd �n vedere un studiu realizat �ntre 19 iunie si 1 iulie la solicitarea CPR, rezult� c� 68,8 la sut� dintre rom�ni nu au fost niciodat� la psiholog. Cu toate acestea, Rom�nia este una dintre t�rile care �nregistreaz� valori ridicate ale ratei somajului, infractionalit�tii, consumului de droguri, precum si un num�r mare de accidente rutiere, divorturi si bolnavi cronici, ca efecte directe ale crizei economice si sociale, potrivit studiului prezent de presedintele CPR, Mihai Anitei. Cercetarea a mai relevat c� rom�nii au probleme psihologice �nregistrate de diferite institut ii publice, �ns� apeleaz� �n continuare la vr�jitoare, vraci, bioenergeticieni si la alte solutii neadecvate pentru problemele de ordin psihologic, situatie favorizat� �n primul r�nd de lipsa decont�rii directe a serviciilor psihologice si de lipsa unui program national de asistent� psihologic�. Potrivit datelor obtinute, 79,6 la sut� dintre rom�ni consider� incorect ca policlinicile medicale s� furnizeze servicii psihologice. �n Rom�nia anului 2013 nu exist� programe de asistent� psihologic� pentru categorii de persoane vulnerabile din punct de vedere psihologic care s� beneficieze de decontare prin sistemul de asigur�ri sociale de s�n�tate. Aici ar trebui s� se �ncadreze consilierea psihologic� pentru sarcin� si nastere, copii si familie, copiii autisti si familiile lor, persoane cu handicap, cadre didactice, persoanele cu adictii, �nvinuiti si inculpati pe perioada urm�rii penale si a judec�tii, bolnavi aflati �n faza terminal�, someri, minori aflati �n situatia de risc de abandon scolar, copii ai c�ror p�rinti sunt plecati la munc� �n str�in�tate, precum si �n cazul unui divort sau al unui accident rutier, at�t pentru victime, c�t si pentru autori. �n acelasi timp, num�rul psihologilor angajati �n sistemul de s�n�tate este insuficient �n raport cu num�rul pacientilor, a mai spus Anitei. Presedintele CRP a mai semnalat c� autorit�t ile statului tolereaz� practica ilegal� a actului psihologic prin acceptarea avizelor si rapoartelor psihologice emise de furnizori neautorizati. ��n aceste conditii, cabinetele psihologice sunt sufocate de practica ilegal� existent� �n piat�, iar beneficiarilor le sunt �nc�lcate grav drepturile de consumatori ai serviciilor psihologice�, a ad�ugat Anitei. Astfel, CPR solicit� autorit�tilor s� adopte si s� faciliteze, dup� caz, �n regim de urgent�, urm�toarele m�suri: decontarea direct� a serviciilor psihologice necesare populatiei Rom�niei, sprijinirea si implementarea m�surilor de eviden- t� si securizare a avizelor si rapoartelor psihologice si adoptarea Programului national de asisten- t� psihologic�. �n acest context, CPR va elabora �n urm�toarea perioad� un proiect privind Programul national de asistent� psihologic� a populatiei Rom�niei, pe care �l va �nainta Guvernului. De asemenea, CPR va elabora un sistem de evident� si securizare a documentelor psihologilor cu drept de liber� practic� si un ghid de bune practici pentru fiecare examinare psihologic�, norm�nd �n acest mod activitatea profesional� si stabilind o metodologie comun� de lucru, a mai spus Anitei. Studiul solicitat de CPR a fost realizat �n perioada 19 iunie – 1 iulie 2013 de AB Research Group Rom�nia, la nivel national, pe un esantion reprezentativ de 1.000 de respondenti cu v�rste cuprinse �ntre 18 si 60 de ani, care s-au exprimat cu privire la situatia serviciilor psihologice �n Rom�nia. Marja de eroare statistic� este de plus/minus 3 la sut�.

Care sunt principalele probleme cu care ajung rom�nii la psiholog

Stresul, suprasolicitarea si ne�ncrederea se num�r� printre problemele care �i determin� pe rom�ni s� mearg� la psiholog, a declarat Mihai Anitei, care a precizat si care sunt cele mai frecvente dintre aceste probleme. �Num�rul cazurilor de h�rtuire la locul de munc� a crescut �n ultimii ani. Dac� p�n� acum, o treime dintre oamenii care ajungeau �ntr-un cabinet reclamau c� nu mai suport� stresul si h�rtuirea de la serviciu, acum vorbim de peste jum�tate dintre pacienti�, a explicat Anitei. El a mai spus c� o persoan� care este h�rtuit� la locul de munc� nu stie cui s� se adreseze, pentru c� �n Rom�nia nu exist� o legislatie privind acest aspect. De obicei, femeile sunt victimele h�rtuirilor la locul de munc�, dar exist� si b�rbati care acuz� st�ri depresive din acest motiv. �Nu vorbesc de banala h�rtuire sexual� sau banalele gesturi obscene, ci vorbesc mai ales de aceste actiuni de h�rtuire exercitate de persoane care detin o functie de autoritate si o pot exercita pe aceast� cale, nevoia de a-si exercita puterea si nevoia de a-i vedea pe ceilalti c� sunt obedienti. Dac� vrei s� vezi un om cu adev�rat, pune-l �ntr-o functie de conducere�, a continuat presedintele CPR. Al�turi de stres si h�rtuire la locul de munc�, printre cel mai des �nt�lnite probleme din cauza c�rora rom�nii merg la psiholog se num�r� suprasolicitarea, conflictele, ne�ncrederea si dificultatea de adaptare.