Dup cum st treaba, musai ne trebuia un Chevron n judetul Vaslui. Altfel, frustrrile si idiosincraziile unor jurnalisti fat de alti jurnalisti nu puteau iesi la suprafat… n realitate, puteau foarte bine si nainte si, cu mrlnia care caracterizeaz presa vasluian, au si izbucnit de cteva ori. n orice caz, nu stiu dac scandalul Chevron si/sau pozitionrile publice ale unora sau altora pe aceast tem trebuie s fie declansatorul. Pentru rutatea si virulenta demonstrate pn acum, un PF care vinde sifon era mai mult dect suficient. Dac nu prezenta americanilor este motivul, e clar c rfuiala ntre doi „remarcabili” ai presei locale – sau doar unul, alegeti voi cine – este de natur personal. M tem c nu de la femei se ceart, nici de la exclusivitti – profesional vorbind. Pe de alt parte, dat fiind nivelul att de… jos(nic) al „polemicii” (alimentat de o singur parte, trebuie s subliniez), n context nu pot fi folositi termeni ca „profesional” sau „profesionist”. Un profesionist accept c ceilalti pot avea opinii, convingeri sau scopuri diferite. Un profesionist nu convinge cu „ba pe-a m-tii!”, ci cu idei; nu njur, ci argumenteaz folosindu-se de idei si logic. Valabil peste tot, numai la noi nu. n Vaslui, adversarii se f…t, si dau m…e si se bag n m-sa. Si asta se cheam pres. Pe maidan, oamenii se njur cu mai multe cuvinte dect vd scrise n paginile de ziar. Pe strad, diatribele sunt mai colorate, mai savuroase, mai inventive. ti trebuie talent pentru a njura, altfel nu vei fi dect un mitocan. Pe de alt parte, dac vrei s fii mitocan cu orice pret si mai ai si un ziar la dispozitie, treaba e chiar mai complicat. ti trebuie subtilitate, nu numai venin si un minim bagaj lexical. Ce curaj, ce meserie e asta, s arunci cu rahat ascuns n spatele coloanei de ziar?!? Dac ai ceva s-i zici omului, spune-i n fat! Demonizarea unui confrate de breasl din motive pe care respectivul nici nu le-a creat si nici nu le poate controla este un demers cel putin infantil. Altii ar spune c prostesc de-a dreptul. Mi, bieti, nu cu „ba pe-a m-tii!” se face pamflet, dac pamflet e ceea ce vreti s faceti sau credeti c faceti. Nici cu „esti un prost si m doare-n c…r c m dai n judecat!”. Astea nu-s „editoriale”, cum le numiti voi. Astea sunt… mi reprim pornirea de a le ncadra.
***
Dac ati fi de acord, v-as invita la o bere. Beti o halb, dou… nou, dac e cazul, dar faceti pace. Judecati-v, plimbati-v prin instante, condamnati-v, dac se va ajunge acolo, dar nu m mai obligati s citesc tmpenii. V descalific si descalific breasla pe care o reprezentati. Pentru a v demonstra c sunt animat de cele mai bune intentii, dau eu berea. Dac d Dumnezeu si v mpcati, dau si o friptur si un bax de servetele. Astea fie zise, v doresc, dragi confrati, tuturor si fiecruia n parte, ct mai multe premii „pulitr”, c de primele dou silabe prea ati avut parte… Doamne-ajut s fie bine, ca s nu mai fie ru!
P.S.: Sper ca demersul meu s fie corect nteles si s nu fiu nevoit s citesc „editoriale” pline de tmpenii (si) la adresa mea. Dac totusi se va ntmpla una ca asta, o s-mi repet n gnd c rutatea fr motiv si agresivitatea fr un scop nu au nimic de-a face cu inteligenta, ba dimpotriv. Apoi, o s beau o bere. Singur, pentru c voi n-ati meritat.
Ne facem ca nu pricepem. Rautatea articolelor are o mare remuneratie, pardon motivatie iar rutatea un alt „mare” scop. Sa siti D-le Romeo Cretu ca si „tampenii”(repetati obsesiv) sunt tot invective.
Dragi colegi jurnalisti,
In urma cu vreo cateva zile, colega noastra de la Barlad, redactor emerit al cotidianului local Vremea Noua, a devenit, pentru a doua oara, bunica. Pentru cei care nu o cunosc inca pe stimata doamna Cezara, va prezentam, in cele ce urmeaza, cele mai importante evenimente din viata sa.
SCURTA BIOGRAFIE A CEZAREI MIRONICA
In primul rand, permite-mi sa iti urez bun venit pe aceasta lume, drag copilas, nepotel al Cezarei. Pentru ca esti inca foarte micut si pentru ca, cel mai probabil, materialul genetic cu care ai fost inzestrat la nastere (fara ca tu sa porti vreo vina, desigur) nu te va ajuta sa pricepi unele lucruri pana dupa implinirea varstei de 30-40 de ani, ma ofer sa iti fac cunostinta, in cele ce urmeaza, cu cea mai emblematica ruda a ta: bunica ta, Cezara.
1957 – se nastea micuta Cezara. Era o perioada istorica de trista amintire, deoarece mama sa fusese detasata, imediat dupa nastere, la mina din Lupeni, pentru a fi „incondeiata” de catre ortaci; iar aceasta se intampla ca si pedeapsa pentru ca, la o sedinta a Partidului Unic, a fost acuzata pe nedrept ca nu se ridicase in picioare la intonarea Internationalei Socialiste. O mare nedreptate: fire servila, biata femeie statuse in picioare intreaga sedinta, doar ca, datorita inaltimii precare, a fost remarcata ca fiind nepoliticoasa de catre cineva important din Prezidiu. Micuta Cezara a ramas in grija tatalui sau, care avea marea grija de a-i oferi tot ceea ce are nevoie un nou nascut: iubire, adapost si hrana. Bineinteles ca exista si unele speculatii rautacioase despre cum a fost alaptata copila, dar, din consideratii deontologice, nu le vom lua in considerare.
1963 – Cezara ramane in memoria educatoarelor de la gradinita din mahala ca si fetita care a incheiat toti cei 4 ani de studii prescolare la grupa mica.
1974 – liceeanca Cezara, vadit mahnita de faptul ca toate colegele sale, mai inalte de 1,20 m si mai slabe de 120 de kg, reuseau sa isi faca un prieten, se hotaraste sa se aplece asupra singurului obiect cilindric care putea fi tinut in palma sa firava, adolescentina ( cu exceptia stiuletilor de porumb fiert sau copt pe care ii infuleca la ordinea zilei ): condeiul. Astfel ca isi incepe cariera jurnalistica fie pandind colegii care fumau si mustrandu-i teribil in editoriale acide, fie scriind articole platite pe ascuns de catre profesorul de rusa care era impotriva initiativei conducerii scolii de a costrui un teren de sport in spatele cladirii. Motivatia bietului profesor era una simpla: argumenta cum ca alergatul pe zgura acelui teren era deosebit de periculoasa pentru genunchii si coatele elevilor. Ba mai mult, exista posibilitatea ca praful ridicat in urma copiilor sa polueze ireversibil singura sursa de apa potabila din curtea scolii: o tasnitoare ruginita.
1978 – ca orice jurnalist autohton care se respecta, refuza sa mearga la o facultate de profil si alege sa se angajeze la Fabrica de Rulmenti din Barlad, unde provoaca un adevarat scandal in momentul in care solicita conducerii intreprinderii sa ii fie platite doua salarii in loc de unul singur. Perfect explicabil, avand in vedere ca ea ocupa doua bancuri de lucru cu gabaritul celor aproape 160 de kg.
1990 – Cezara incearca de 3 ori sa ia permisul de conducere, dar este respinsa sistematic de catre agentii de politie, din cauza faptului ca nu ajungea la pedale. In aceasta perioada, Cezara se descrie ca fiind „Plina de simtul umorului, energica, petrecareata, dominatoare, ce mai, toate defectele…
In plus sunt o femeie desteapta, periculos de desteapta asa ca de aici se explica singuratea….”
1999 – Cezara se indragosteste de mega premiata productie cinematografica Titanic si vine cu o explicatie pertinenta referitoare la probabila cauza a scufundarii giganticului vas: numarul mare de persoane supraponderale de la bord.
2011 – Este data afara din sala de sedinte a unui partid politic de catre presedintele organizatiei municipale care era exasperat de faptul ca in sala deja neincapatoare pentru numerosii membri de partid, Cezara tragea gaze pe sest, scremandu-se sa se ridice pe varfuri pentru a nu fi calcata pe umeri.
2012 – Satula de glumele facute pe seama greutatii sale, Cezara se inscrie intr-un program de slabire pe baza de produse naturiste, comitand astfel cea mai mare eroare a vietii sale ( in afara de cea comisa cand a deschis ochii pe lume pentru prima data ). Astfel, dintr-o pseudo jurnalista vizibila si incomoda – fizic vorbind – devine o pseudo ziarista cu o prezenta stearsa, cu idei de mahalagioaica si cu mici complexe de fata batrana.
* * *
Asadar, dragul nostru Stefan si Tudor, asteptam cu interes sa mai cresti vreo 6-7 anisori ca sa ii poti face farse scumpei tale bunici, ascunzandu-i ochelarii pe rafturile la care ea nu poate ajunge, sau ca sa te poti mandri pe strada, in fata celor care nu o cunosc, ca fiind primul de la gradinita ta care are o iubita – evident, cu simptome clare de Progeria.
Te invitam sa urmaresti si acest clip video, mai mult decat concludent.
http://www.youtube.com/watch?v=CwNy3Ro-9X0
O viata usoara si un ultim sfat: sa nu asculti niciodata de povetele bunicii !!!
romeo cretule, esti sluga chevron. punct
in afara limbajului colorat inutil si care prin urmare putea sa lipseasca numai dumneata stii ce ai vrut sa spui. Ai fost atat de subtil ca nu am inteles nimic.
Daca voi intre voi(presa) va mancati… ce sa mai zic de ceilalti? :)) PACAT!
Comentariile sunt închise.