Primarul Constantin Constantinescu s-a pronuntat, ntr-un fel de drept la replic, asupra conditiilor n care s-a ajuns ca mitingul mpotriva explorrii si exploatrii gazelor din sist (planificat pentru duminic, 1 septembrie, n centrul orasului) s fie mutat n piata central a municipiului. n versiunea edilului, explicatia, extras dintr-un document al GISC, este simpl: Grupul de Initiativ a optat pentru Piata Sf. Ilie din Brlad.
Constantin Constantinescu a fcut declarat iile ntr-o conferint de pres, n care a atacat subiectul miting anti-sist abia la final, desi a recunoscut c este cel mai important. Edilul a vorbit initial despre investitiile din localitatea pe care o pstoreste si a punctat faptul c bulevardul Republicii a intrat n mult asteptatul proces de reabilitare/asfaltare. Initial, a spus primarul, se peticeste pe unde e nevoie, pentru ca, ulterior, artera s fie mbrcat cu un covor asfaltic similar celui turnat de la intrarea de nord pn n Zona Fepa. De ce a fost necesar precizarea este lesne de nteles. Pentru cei care nu stiu, reamintim c Grupul de Initiativ al Societtii Civile (GISC) din Brlad a criticat n termeni duri refuzul municipalittii de a permite desfsurare unui mars pe Republicii, motivndu- se din partea conducerii orasului c pe bulevard se fac lucrri de anvergur. Revenind la subiectul dureros, primarul a punctat decisiv: Vreau s v art acest document din care se poate vedea foarte clar, urmare a corespondentei noastre cu cei de la GISC, c ei, citez, opteaz pentru platoul din Piata Sf. Ilie, dar si c mai doresc s le permitem ca n ziua de smbt si duminic s aib o masin cu portavoci care s mearg prin tot orasul pentru a anunta actiunea de pe 1 septembrie. Evident, am fost de acord fr nicio problem cu aceste aspecte! Si, repet pentru a mia oar, eu personal sunt si acum mpotriva exploatrii acestor zcminte prin fracturare hidraulic si reasigur c, att timp ct voi fi eu primar, n Brlad si pe teritoriul administrativ al orasului nu se va fora sub nicio form. ns, de aici si pn la a deveni noi, cei din Brlad, tribuna national a nemultumirilor n aceast privint… nu mi se pare corect. Nu sunt de acord s protestm noi pentru toat tara, pentru Vaslui, Roman, Constanta sau mai stiu eu ce alt oras din Romnia!. Constantinescu a mers mai departe cu argumentele care i sustin pozitia si a propus, n sprijinul celor de la GISC Brlad, o variant care ar trebui s mpace pe toat lumea. Adic a sugerat ca miscrile de protest s aib un calendar national dup care s se desfsoare. Astfel, am sti exact c n ziua de… este la Vaslui, n ziua de… la Constanta si n ziua de… la Brlad. Nu asa, una-dou, Brladul, o dat pe lun, n strad, la protest!, a mai afirmat primarul. Cei de la GISC, n schimb, au avut o reactie ct se poate de prompt si au spus c, de fapt, edilul sef nu a fcut public dect ultima adres a Grupului, respectiv rspunsul GISC la variantele propuse de Primrie. Comisia de specialitate a municipalittii le-a solicitat organizatorilor s aleag ntre dou variante, si anume mars si miting pe traseul Epureanu-platou Grdina public sau miting pe platoul pietei centrale. GISC a ales ultima variant si, pentru c primarul a decis s fac public doar acest rspuns, Grupul vede n asta nc o ncercare de manipulare.
E timpul s? pleca?i, ct nu e prea trziu,
Pn’ n-o sim?i s?racul c?-i jupuit de viu.
I-a?i in?elat credin?a vnzndu-v? pe-un leu,
Nu v? for?a?i norocul… fereasc? Dumnezeu…
Cu toat? bun?tatea din sufletu-i fl?mnd,
E ?i el ca ?i voi, tot muritor de rnd…
?i el are r?bdare… ?i-acela?i Dumnezeu,
Dar nu-ntreceti m?sura punndu-i greu pe greu.
E timpul s? pleca?i, v-am suportat destul.
De-attea vorbe goale poporul e s?tul.
Se-aude din morminte blestemul lui Brucan,
A expirat sorocul… ?i-a expirat n van.
A?i stat la crma ??rii de dou?zeci de ani,
Ne-a?i luat p?mnturi, case, ne-a?i jecm?nit de bani.
De fiecare dat? venind cu gura mare
C? vre?i o alt? viat?, c? v? dori?i schimbare…
Schimbare v-a?i dorit, schimbare vrem ?i noi,
Schimbare nu nseamn?… tot voi, n loc de voi.
Mai sunt n talpa t?rii voinici cu-nv?t?tur?,
Nu gng?vi?i ca voi… ?i plini de incultur?.
Uita?i-v? n jur, v? place ce-a?i f?cut?
De la p?duri la fabrici pe toate le-a?i vndut,
S? v? cl?di?i palate, cu iz de pu?c?rie,
Sunte?i mai ru ca chelul de-i trebuia tichie.
Cu paznici pe la por?i, de cine v? e team??
Cine mai crede?i voi c? v? mai ia n seam??
Nu sunte?i Dumnezei, nici zeii din Olimp,
Dar nu ntinde?i coarda… pleca?i ct mai e timp.
Ie?i?i ?i voi pu?in prin lumea aia bun?,
Ca s? sim?i?i ?i voi cum euro se-adun?.
n lumea aia-a voastr?, cea plin? de rahat,
La care ne-a?i vndut ?i ne-a?i ngenuncheat.
n care obliga?i ne ducem s?r?cia
Ca voi s? pune?i ghiara u?or pe Romnia.
Ne mor copii acas? din dorul de p?rin?i,
Iar voi ne vinde?i tara, ca Iuda-n, doi argin?i.
De-o jum?tat’ de viat? v? tot pl?tim simbrie,
Cealalt? jum?tate ne-a?i dat-o-n datorie,
?i-n timp ce noi pl?tim… voi huzuri?i ca zbirii,
A?i dus s?rmana tar? la limita pieirii.
E timpul s? pleca?i, l?sa?i-ne pe noi…
Destinul prost s? fie… dar nu f?cut de voi.
Voi ?ti?i s? locui?i doar n afar? legii,
S? aduna?i prin furt averi ?i privilegii.
V-am acceptat prea mult, ce ironi-a sor?ii,
Pe voi, ce-a?i luat… ?i revolu?ia ?i mor?ii.
Doar nu cumva v? vre?i istoriei eroi,
S-ar ru?ina, sunt sigur, istoria cu voi.
Iar voi, clevetitorii, pe screen sau cu condeie,
Ce-a?i tot suflat n foc, cnd ei v-au dat scnteie,
Trezi?i-v?, e timpul, cu to?i, aceast? tar?
S-o scoatem din ru?ine, din ur? ?i ocar?.
DRAGI ROMANI TREZITI-VA!!!
MUTA-I INTREBAREA CE RASUN’AFARA
AM MURIT DEGEABA CE A-TI FACUT DIN TARA
TOT IN FRIG SI-N FOAME TOT CU MAINI INTINSE
PE LA PORTI STRAINE CE NE STAU INCHISE.
Domnule Pre?edinte al Romniei Traian B?sescu
Domnule Prim.Ministru al Romaniei Victor Ponta
Domnule Presedinte al C.J.Vaslui Dumitru Buzatu
V? adres?m aceast? scrisoare deschis? din zona Moldovei, noi cei
pro?ti, dar mul?i care ?inem s? v? aducem la cuno?tin?? c? Moldova nu
este a noastr?, dar nu este nici a voastr?, este a urma?ilor,
urma?ilor no?tri, cum pe bun? dreptate ar spune orice inim? de
om.Domnule Presedinte,Domnule Prim-Ministru si Domnule Presedinte de
Consiliu Judetean guvernati o tara si un judet.V? aducem la cuno?tin??
c? aceast? ?ar?, asemenea altor ??ri, are o lege fundamental?. Legea
noastr? fundamental? se nume?te Constitu?ia Romniei. Aceast?
constitu?ie este investit? cu o for?? juridic? superioar? care
cuprinde principiile esen?iale ale organiz?rii statului, drepturile ?i
libert??ile fundamentale ale oamenilor, stabile?te drepturile ?i
datoriile principale ale ceta?enilor, sistemul electoral, organizarea
organelor supreme ?i locale, reflectnd astfel stadiul de dezvoltare
social?, economic? ?i politic? la un moment dat al statului respectiv:
Romnia este stat de drept, democratic ?i social, n care demnitatea
omului, drepturile ?i libert??ile cet??enilor, libera dezvoltare a
personalit??ii umane, dreptatea ?i pluralismul politic reprezint?
valori supreme, n spiritul tradi?iilor democratice ale poporului
romn ?i idealurilor Revolu?iei din decembrie 1989, ?i sunt
garantate. (articolul I, paragraful 2)
Din faptele dumneavoastr?, domnilor, se pare c? nu ave?i cuno?tin?? de
con?inutul acestei legi fundamentale ?i uneori se pare c? nici legile
omeniei nu v? apar ca avnd vreo eviden?? sau relevan??. Legile
omeniei sunt dictate de con?tiin?? iar con?tiin?a poate fi n?elat? de
patim?, acest sentiment puternic ?i violent care cople?e?te pe om,
ntunecndu-i adesea dreapta judecat?, cum este definit? n
Dic?ionarul Explicativ al Limbii Romne. n plan moral este alegerea
fiec?ruia ce este, ce vorbe?te ?i ce face, consecin?ele ?i judec??ile
fiec?ruia putnd fi supuse unor interpret?ri ?i percep?ii din cele mai
variate. Pe plan social ns?, pentru a face posibil? convie?uirea
ntre oameni, cet??enii romni au considerat, au consim?it ?i au votat
c?:
Statul se organizeaz? potrivit principiului separa?iei ?i
echilibrului puterilor – legislativ?, executiv? ?i judec?toreasc? – n
cadrul democra?iei constitu?ionale. (articolul I, paragraful 4)
n Romnia, respectarea Constitu?iei, a suprema?iei sale ?i a legilor
este obligatorie. (articolul I, paragraful 5)
Suveranitatea na?ional? apar?ine poporului romn, care o exercit?
prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere,
periodice ?i corecte, precum ?i prin referendum. Nici un grup ?i nici
o persoan? nu pot exercita suveranitatea n nume propriu. (articolul
II)
V-a?i promovat n campanii electorale ?i ie?iri publice
dup? cele mai rafinate ?i costisitoare strategii de imagine ca fiind
un ap?r?tor al democra?iei, al drepturilor, al libert??ilor ?i al
ndatoririlor fundamentale ale oamenilor. Aceste mult-rvnite drepturi
?i libert??i prea scump pl?tite cu peste un secol de r?zboaie
mondiale, totalitarism, comunism, cenzur?, m?celuri, tragedii, elitism
economic ?i filozofii criminale de via?? mpodobite n cele mai
atractive ambalaje. Iat? acum, o lume ntreag? strig?: Drepturile
Omului ! Democra?ie !. Striga?i la fel ?i dumneavoastr?. Vi s-a dat
puterea ca dup? bunul plac, att ct s-a putut ntr-o lume cu oameni,
s? v? impune?i legile cum a dorit cabinetul ?i partidul de
guvern?mnt. A?i ncercat vreodat? s? tr?i?i m?car, nu bine, ci doar
s? tr?i?i, cu 700 de lei ntr-o lun? de zile cum ne cere?i nou?
romnilor s? o facem impus sub bastoanele jandarmeriei care ap?r?
megalomania ?i hedonismul impus de regimul dumneavoastr? patriotic
de guvernare ? V-a?i pus vreodat? ntrebarea dac? ?ara aceasta a f?cut
suficiente sacrificii de dou?zeci de ani ncoace de cnd partidele
politice, marile companii, b?ncile ?i presa ?i fac jocurile aici ca
pe o tabl? de ?ah ? V-a?i ntrebat vreodat? ct snge s-a v?rsat ca
Romnia s? existe ? V-a?i ntrebat vreodat? ct? omenie, valoare ?i
cultur? a ngropat regimul comunist sub lespezile pu?c?riei ? Este
vreo fraz? mai potrivit? dect genocidul poporului romn ce face
conducerea actual? a ??rii ? Nu a?tept?m un r?spuns, altceva a?tept?m.
n noi cei pro?ti, dar mul?i nu na?te?i resemnare, altceva se na?te.
Supunerea ?i toleran?a fa?? de conducerea de la un anume
moment a oric?rui popor ?i oric?rei comunit??i de oameni, cre?tini sau
necre?tini, romni sau str?ini, este greu de anticipat ?i ca tr?s?turi
?i ca manifest?ri, oricte studii ?i sondaje pe oric?i bani s-ar
face. Mul?i din cei care au f?cut afaceri pe teritoriul Romniei au
avut profituri cu mult peste a?tept?ri, al?ii au ntlnit obstacole
neprev?zute ?i nea?teptate. Niciodat? pn? acum ns?, nu s-a mai pus
cu atta violen?? ?i agresivitate de c?tre clasa politic? actual? ?i o
parte din mass-media, problema de a face bani producnd energie dar
omornd oameni, provocnd cancere, otr?vind iremediabil ecosistemul,
epuiznd sursele de ap?, cauznd cutremure, ?tergnd de pe hart? ora?e
?i producnd daune care s? fac? imposibil? locuirea peste sute de mii
de hectare de teren urban a noastr? ?i a urma?ilor no?trii.Socotim,din
faptele dumneavoastra Domnule Presedinte,Domnule Prim-Ministru si
dumneata Domnule Presedinte de Consiliu Judetean c? avem n fa??,
naintea ochilor no?tri, chipurile de criminali ale celor care au
ncheiat n secret, care p?streaz? n secret ?i militeaz? pentru
punerea n aplicare al contractul de exploatare al gazelor de ?ist
cu compania Chevron. Nu ne pricepem, noi, cei pro?ti, dar mul?i la
r?zboaie economice, la strategii politice ?i alte pl?smuiri ira?ionale
ale luptei pentru putere dar ntreb?m: V? crede?i vreun fel de
dumnezei s? lua?i hot?rri de unii singuri ? V? crede?i providen?iali
n misiunea de distrugere ecologic? a Romniei ? Nu este clar?
Constitu?ia Romniei ?i Legea Administratiei Publice ? Dori?i un regim
de anarhie n Romnia, un regim, v? cit?m, f?r? guvernare, domnule
Traian B?sescu ?
A?i stabilit care este pre?ul vie?ii mpreun? cu domna Ministru al
mediului Rovana Plumb.Doamna Ministru Rovana Plumb participa alaturi
de Victor Ponta la conferinte pe probleme de mediu organizata la Viena
pe 1 februarie 2013.Dar,in interiorul tarii nu stie ce are.Ce bomba
ecologica.Ce dezastru ecologic ne asteapta.In Cambodgia dupa
40(patruzeci) de ani si acum apele si solul sant contaminate dupa
experientele americanilor.De aceea, pentru c? sunte?i lipsi?i de
consiliere juridic?, domnule pre?edinte, ofi?er de marin? ?i domnule
prim-ministru,fost judecator si cine mai stie ce,va punem in
vedere;Administra?ia public? n unit??ile administrativ-teritoriale
se organizeaz? ?i func?ioneaz? n temeiul principiilor
descentraliz?rii, autonomiei locale, deconcentr?rii serviciilor
publice, eligibilit??ii autorit??ilor administra?iei publice locale,
legalit??i ?i al consult?rii cet??enilor n solu?ionarea problemelor
locale de interes deosebit. (Legea Administratiei Publice Locale
215/2001 actualizat?; art. 2)
Dumneavoastr? cnd a?i recomandat un referendum la Bac?u, Covasna,
N?vodari, Costine?ti, Timi?oara ?i Craiova dac? oamenii aceia vor sau
nu s? se supun? attor pericole ? Cnd a?i cerut p?rerea autorit??ilor
locale ? A?i apreciat gre?it, de la tribuna trufiei ?i de la balconul
cladirilor de lux ale marilor corpora?ii, considernd c? s?r?cia
nseamn? lips? de demnitate ?i resemnare n fa?a mor?ii, otr?vi?i nu
oricum, ci contra cost, pe banii no?tri, pe p?mntul nostru ?i pe
copii no?tri.nainte de a v? pune semn?tura, Domnule
Prim-Ministru,fost judecator si cine mai stie ce, nu v-a?i sim?it
oripilat de informa?iile legate de activit??ile companiei Chevron pe
teritoriul altor state ? Nu v-a?i sim?i contrariat, spre exemplu, de
faptul c? aceast? multina?ional? are de pl?tit cea mai mare amend?
de mediu pentru poluare dat? vreodat? unei companii ? 9, 5 miliarde de
dolari pentru poluarea p?durii amazoniene, pentru fraud? ?i pentru
ascunderea de probe al contamin?rii mediului ?i aceasta doar pe
teritoriul statului Ecuador. ?ti?i reac?ia companiei la sentin?a
Tribunalului Arbitral de la Haga ? V? spunem noi: Compania a
asigurat, ntre altele, c? amenda nu poate fi pl?tit? ?i c? verdictul
este ilegal ?i inaplicabil, considernd c? el este rezultatul unei
fraude ?i total contrar unei probe ?tiin?ifice. Studiile de mediu din
Statele Unite ?i catastrofele produse acolo prin aceast? exploatare,
nu v? sensibilizeaz? ? Catastrofele produse de aceast? companie n
Marea Britanie, nu le cunoa?te?i ? Alungarea lor din Marea Britanie,
Germania, Fran?a, Bulgaria, Canada, este tot irelevant ? Interzicerea
n nenum?rate alte state a acestui gen de exploatare a gazelor de
?ist, nu v? spune nimic ? Sau poate, domnilor, nu-i a?a, dac? tot
suntem maimu?e evoluate, c? doar genetica nu-i pentru tot prostul,
merge s? ne omorm ntre noi ?i s? facem ?i ceva bani din asta ?
Capitalismul, o poveste de dragoste, ar spune unii. Al?ii ar spune
s-o l?sa?i mai moale cu liberaliz?rile ca s? nu ajungem pe nesim?ite
n haos total ?i anarhie. Cam prea multe liberaliza?i domnilor !
Acum vedem c? liberaliza?i din proprie ini?iativ? cu de la sine putere
?i legile ??rii. Oare istoria nu v-a nv??at nimic sau voi n-a?i
nv??at istorie ?
Domnule Pre?edinte, la momentul declara?iei dvs. n Parlamentul
Romniei, pe 7 Martie 2012, cnd cerea?i Parlamentului s? fie de
acord cu aceast? catastrof? ecologic? ?i uman?, avea?i cuno?tin?? de
existen?a Constitu?iei Romniei ?i de textul acesteia ? Au ajuns
preo?ii s? v? dea lec?ii de drept ?i guvernare ? A cui treab? este
aceasta, domnilor ? A noastr?, sau a voastr? ? Ce face?i cu banii
oamenilor, cu munca lor ? Nu v? este fric? de Dumnezeu ? Au ajuns
oamenii s? pl?teasc? la stat ?i s? caute la Biseric? pentru solu?ii n
vreme ce presa voastr? ne acuz? pe noi pentru problemele create de voi
? A distrus Biserica economia na?ional? ? A ncheiat Biserica acorduri
cu FMI ? A vndut Biserica economia na?ional? n fraude de neconceput
pentru o minte s?n?toas? ? Face?i un comunicat de pres? n care
compara?i tot jaful produs de guvernare, cu pre?ul unei catedrale !
Preo?ii s? stea coco?a?i pe scen?, credincio?i s? stea n ploaie, la
slujbe ?inute n cort pe Dealul Patriarhiei ?i s? se nchesuie la
s?rb?tori filma?i, umili?i, ncadra?i de jandarmi, lua?i la mi?to dar
voi s? da?i ture cu ma?ini platinate pe mo?ii cu vile de lux ? Am
g?sit problema ??rii acesteia ! A ie?it Biserica biruitoare din
comunism ?i n-are voie, pe sngele attor martiri ?i jertfele attor
m?rturisitori, cet??eni ai ??rii ?i ei, s? ?i afirme propria
existen?? ?i identitate.
De legisla?ia de mediu a?i auzit ? M?car principial, sau poate la
ntreb?ri de acest gen, trebuie s? ne l?mureasc?, nu-i a?a, Ministrul
Mediului ?i P?durilor,stimata doamna Rovana Plumb(participa la
conferinte pe banii contribuabilului roman). Pentru dumneavoastr?
aceasta nu nseamn? nimic ? Pe cine reprezenta?i ? Cnd lucrurile
sunt deja clare, cnd o ntreag? ?ar? se revolt?, cnd speciali?tii
ndrept??esc revolta, tot victimele vin cu explica?ii ? A ajuns
poporul s? lupte cu partidul de guvern?mnt ? Ce se petrece aici ? Din
nou v? amintim c? v? afla?i nafara legii ?i ne pune?i n mare dilem?:
Statul recunoa?te dreptul oric?rei persoane la un mediu nconjur?tor
s?n?tos ?i echilibrat ecologic. Statul asigur? cadrul legislativ
pentru exercitarea acestui drept. Persoanele fizice ?i juridice au
ndatorirea de a proteja ?i a ameliora mediul nconjur?tor.
(Constitu?ia Romniei, articolul 35)
Statul recunoa?te oric?rei persoane dreptul la un mediu s?n?tos ?i
echilibrat ecologic, garantnd n acest scop: accesul la informa?ia
privind mediul (!), dreptul de a fi consultat n procesul de luare a
deciziilor privind dezvoltarea politicii ?i legisla?iei de mediu (!),
emiterea actelor de reglementare n domeniu (!), elaborarea planurilor
?i programelor (!); dreptul de a se adresa, direct sau prin
intermediul organiza?iilor pentru protec?ia mediului (!),
autorit??ilor administrative ?i/sau judecatoresti, dup? caz, n
probleme de mediu, indiferent dac? s-a produs sau nu un
prejudiciu.(!) (Ordonan?a de Urgen?? 195/2005, articolul 5)
Am pus semne de exclamare n cazul n care, fiind foarte ocupa?i,
aten?ia v? joac? feste. La acele semne de exclamare s? medita?i. Oare
trebuie s? amintim aici cum se sfideaz? expertiza ?i legisla?ia
statelor care au legiferat expres interzicerea folosirii acestui
procedeu ? Oare trebuie s? angaj?m traduc?tori de legisla?ie str?in?
ca s? v? oferim modele de lucru ? Oare trebuie s? amintim cte legi
penale sunt nc?lcate din omeniul protec?iei mediului, din domeniul
industrial, domeniul alimenta?iei publice, domeniul afacerilor ?i al
concuren?ei, ?i chiar al siguran?ei na?ionale ? Tinem lec?ii de drept
reprezentan?ilor puterii legislative ?i executive ? Ru?inos ?i nedemn
fapt Domnule Pre?edinte ?i Domnule Prim-Ministru.
Oare comunismul cu cei cincizeci de ani de dictatur?, nu a otr?vit
destul p?mntul prin fertiliz?ri ?i ngr???ri chimice ?i prin miile de
tone de fosfati ?i azota?i ? Este prea pu?in cancer n Romnia Domnule
Pre?edinte ?i Domnule Prim-Ministru ? Ave?i a?a de mul?i bani de
medicamente s? intoxic?m popula?ia cu ape contaminate prin tehnologii
?inute secret corporativ ?i contracte ascunse ? Suntem cumva poligon
de experimente chimice ?i geologice ? Dori?i s? ajungem ca-n Africa s?
platim cu bani grei litrul de ap? ??ara nu-i a dumneavoastr?, voi
sunte?i ai ??rii domnule pre?edinte. ?ara este a poporului romn, nu a
clientelismului accidental care vine prin comisioane mizerabile s?
stearg? Romnia de pe harta lumii. Jude?ul Vaslui este patrimoniu
na?ional. A?a s?rac? cum este aceast? zon? a Moldovei, a decis soarta
Europei n secolul al XV-lea. Caii lui Mahomed nu au putut transforma
Moldova n hipodrom otoman ?i veni?i voi s?-i ?terge?i istoria ? Vre?i
s?-i sc?de?i demografia ? Cte pu?uri de adncime a f?cut guvernul n
aceste stepe ? Cte sate s?race au o fntn? modern? ? Veni?i cu
t?v?lugul p?rerii de sine ?i al ngmf?rii guvernamentale ca s? lua?i
decizii catastrofale la adresa umanit??ii ?
Pentru c? nu mai pute?i candida la pre?eden?ie vre?i s?-i condamna?i
la moarte prin otr?vire cu cianuri, cu substan?e radioactive ?i altele
?inute secret, domnule pre?edinte ? Raportul Comitetului pentru
Energie ?i Comer? al Statelor Unite (aprilie 2011, pagina 1) vorbe?te
de mai mult de 2500 de produse de fracturare hidraulic? con?innd
peste 750 de chimicale ?i alte componente folosite n proces; s? le
duc? la ei acas?, nu la noi. A?i ntrebat pe Patriarhul Romniei, P.F.
Daniel dac? este de acord s?-i ucide?i p?stori?ii ? L-a?i ntrebat pe
Dumnezeu dac? v? d? voie s? distruge?i ceea ce El a creat ? Nu ave?i
dreptul s? face?i aceasta. Ve?i r?mne n istorie ca mp?ratul Nero
care a dat foc Romei doar pentru a-?i scrie odiseea poetic?. Dori?i s?
vede?i doar mitinguri ?i arest?ri ? Nu v? place vorba bun? ? Mintea nu
mai ra?ioneaz? omenia ? Este trist c? dup? dou? milenii de cre?tinism,
aduce?i ?ara n punctul n care trebuie s? v? nve?e Biserica ce este
bine ?i ce este r?u n modul cel mai infantil cu putin??. Aceasta s?
fie urmarea comunismului ? Capitalismul ateu, ira?ional ?i agresiv ?
n concluzie, nu suntem de acord cu extragerea acestor gaze ?i nu ve?i
putea face aceasta dect peste via?a noastr?.
Ast?zi sunt proteste n toat? ?ara, nu numai la Brlad, ?i brl?denii nu protesteaz? pentru ntreaga ?ar?, ci pentru ei ?i viitorul copiilor lor. De ce nu vorbea la fel dl Primar nainte de a fi reales? A l?sat atta lume cu speran?a c? avem n fruntea ob?tii un om cu suflet ?i c?ruia nu-i pas? doar de el.
Treziti-va barladeni !
Ati fost la vot pentru a mandata alesii actuali sa-si bata joc de voi.
Iata realitatea referitoare la ultimul document trinis de GISC primarului Constantinescu :
Grupul de Initiativa al Societatii Civile Barladene
Adresa de contact : Str. Republicii, nr. 241 bis
Telefon : 0235 421 775
Data : 28.08.2013
Catre,
PRIMARIA MUNICIPIULUI BARLAD
n atentia
Domului Primar, ing. Constantitin Constantinescu
La raspunsul dumneavoastra, nregistrat la nr. 14490/23.08.2013, trimis catre G.I.S.C. Barladene, la Sesizarea prealabila a acestuia ntocmita n sensul Legii 554/2004, privind Contegiosul administrativ, va facem cunoscut faptul ca optiunea noastr? privind locatia n care se va desfa?ura mitingul de protest din data de duminica 01 septembrie 2013, pentru interzicerea explorarii ?i exploatarii gazelor de sist prin fracturare hidraulica, n zona EV 2 Barlad, este platoul de la Piata Sf. Ilie.
Acceptam aceasta locaatie din respect pentru populatia care doreste sa protesteze si pe care nu dorim sa o expunem la masuri represive de care suntem siguri ca sunteti n stare sa le lua?i.
Populatia barladeana si din comunele limitrofe au ajuns sa faca acest lucru, cu disperare, tocmai pentru faptul ca toti politicienii pe care i-a ales sa-i apere interesele i-a tradat si i obstructioneaza asemenea actiuni pasnice, care nu au alt scop decat protectia si apararea vietii n fata pericolelor pe care le are fracturarea hidraulica.
n acelasi timp, ne exprimam indignarea ca nu au fost acceptate locatia si traseele, devenite deja traditionale pentru asemenea actiuni n Barlad si pe care organizatorii le-au propus de fiecare data .
Este regrtabil ca si primarul Barladului, ing. Constantin Constantinescu, n care populatia si-a pus atatea sperante, a tradat-o si se supune presiunilor politice venite din partea celor care conduc pe plan local partidul din care face parte.
Nu asemenea pozitie asteptau barladenii din partea primarului ales, nu refuzuri permanente la cererile lor pentru miting, pe care primarul Brladului le tot da dupa alegerile locale, asteptau barladenii sa primeasca.
Prin aceste refuzuri si obstructionari, barladenii vad clar si fara echivoc ca promisiunile primarului din campania electorala au fost doar minciuni si gesturi de a nsela si pacali populatia.
Chiar daca primarul si toti politicienii P.S.D. au parasit-o n aceasta lupta, popultia nu va ceda si va actiona n continuare prin toate mijloacele si procedeele constitutionale si democratice pentru a-si apara propria viata si mediul n care traieste.
Pentru informarea si mobilizarea barladenilor n legatura cu aceasta locatie, n care urmeaza sa se desfasoare mitingul din 01 septembrie 2013, daca mai aveti un dram de respect pentru ei, va solicitam sa aprobati o masina cu statie de sonorizare, pentru zilele de vineri 30.08.2013, sambata 31.08.2013, ntre orele 10.00 14.00 si 16.00 18.00 si respectiv duminica 01.09.2013 ntre orele 09.00 12.00 care actiona pe traseele : b-dul Republicii, b-dul Primaverii, str. Epureanu, str. Vasile Milea si str. Vasile Prvan .
De asemenea, n sensul aceluiasi respect dac? l mai aveti pentru Barlad si pe locuitorii acestuia si daca considerati ca, de facto mai sunteti primarul lor, va asteptam sa participati la acest miting, alaturi de ei, pentru a va explica, detalia si motiva pozitia gesturilor de refuz cu care i-ati tratat n anul 2013 la toate cererile de protest depuse de societatea civila pentru locatia din Piata Publica.
n acelasi timp va solicitam sa luati toate masurile, folosind structurile de care dispuneti, pentru asigurarea desfasurarii mitingului n cele mai bune conditiuni si va informam ca nu ne nsuaim nici un gest sau actiune care s-ar ndrepta sau desfasura n alte locatii cum este cea pe care o refuzati dumneavoastra barladenilor din decembrie 2012 si pana n prezent.
Grupul de Initiativa al Societatii Civile Barladene
Vasile Laiu
Gabriel Milan Sava
Lulu Finaru
Cozar Violeta
Ovidiu Tiron
Neculai Rotaru
Cristina Canepa
Irimescu Anda
??? si, si, vina este a barladenilor
Primarul din Barlad este o javra batrana. Demisia…..alaturi de finul lui, Solo Porcul…….jumatate de vina este a barladenilor…..i-au votat…..Rusineee
Ti-ai batut joc de barladeni cu solomon si ciuma voastra rosie…uitate cum arata orasul pl;in de gropi si ciini.Ai tentat pensionarii sa te voteze cu niste flori si romii cu pacaleli
Comentariile sunt închise.