ANRM va derula, n perioada iulie-noiembrie, o campanie de informare cu privire la gazele de sist si a lansat site-ul infogazedesist. eu, unde a anuntat c Romnia are rezerve recuperabile de gaze de sist de 1.444 miliarde de metri cubi, clasndu-se pe locul al treilea n Europa. Campania se va desfsura n principal n zonele n care sunt concesionate perimetre cu potential de resurse neconventionale, respectiv judetul Vaslui si Dobrogea.
Romnia se situeaz pe locul al treilea n Europa dup rezervele recuperabile de haze de sist, dup Polonia si Franta. Aceast cantitate ar putea s acopere consumul national de gaze pentru 100 de ani, reiese din datele Autorittii Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), preluate de la Administratia american pentru informat ie n domeniul energiei EIA. Polonia ar avea rezerve de gaze de sist de 4.190 miliarde de metri cubi, iar Franta de 3.879 miliarde de metri cubi. Alte state cu astfel de resurse sunt Danemarca (906 miliarde metri cubi), Olanda (736), Marea Britanie (736), Suedia (283), Spania (226), Bulgaria (481) si Germania (481). n Romnia, compania american Chevron a obtinut, n 11 iulie, acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj si explorare a gazelor de sist n trei zone din judetul Vaslui. Chevron mai detine concesiuni si n Dobrogea. Chevron intentioneaz s nceap n a doua jumtate a acestui an forarea unui put de explorare a gazelor de sist n judetul Vaslui si va initia studii seismice pentru cele trei perimetre din judetul Constanta. n ceea ce priveste petrolul prins sub formatiuni de roc de sist n Romnia, EIA estimeaz un volum de 300 milioane de barili, fat de rezerve dovedite estimate la 600 milioane de barili din alte tipuri de zcminte. Astfel, potrivit estimrilor institut iei americane, explorarea zcmintelor de sist ar creste cu 50% rezervele de petrol ale Romniei si de peste 10 ori rezervele de gaze naturale. Franta are cele mai mari rezerve recuperabile de petrol de sist, respectiv de 4.700 milioane de barili, urmat de Polonia (3.300 de milioane) si Olanda (2.900 milioane). Marea Britanie si Germania detin rezerve recuperabile de petrol de sist de cte 700 milioane barili, Bulgaria (200) si Spania (100). SUA detin cele mai mari rezerve de gaze de sist din lume, urmate de China, Argentina, Algeria, Canada si Mexic. n privinta petrolului din zcminte de sist, Statele Unite sunt urmate de Rusia, China, Argentina si Libia. Totodat, SUA au devenit cel mai mare productor de gaze naturale din lume si si-au asigurat securitatea energetic prin exploatarea la scar larg a zcmintelor de sist, printr-un proces tehnic considerat periculos pentru mediu. Industria gazelor de sist este contestat de activistii de mediu, care sustin c accesarea zcmintelor, mai greu accesibile fat de depozitele traditionale de gaze naturale, poate contamina apele subterane cu substante chimice. Ministrul Mediului, Rovana Plumb, declara, n 9 iulie, c nu exist niciun fel de risc pentru mediu si pentru sntatea oamenilor n cazul explorrii gazelor de sist si c pozitiile exprimate de vasluieni n dezbaterile publice sunt n procent de 99,9% legate de exploatarea gazelor de sist, nu de explorare.
