Finalizarea acordului cu UE si FMI, cresterea colectrii si egalizarea vrstei de pensionare

Comisia European recomand finalizarea acordului derulat cu UE si FMI, cresterea colect rii, implicit prin taxe de mediu mai mari, egalizarea vrstei de pensionare si continuarea reformelor structurale, mentionnd slaba capacitate administrativ ca principal surs de preocupare privind Romnia.

Totodat, CE mentioneaz n recomandarea privind Programul national de reform pentru 2013 c Romnia se plaseaz pe ultimele locuri la productivitatea muncii si reducerea srciei. Capacitatea administrativ insuficient este o surs principal de preocupare pentru Romnia. Administratia public se caracterizeaz printr-un cadru juridic incoerent, prin recurgerea frecvent la ordonante de urgent, printr-un nivel sczut de cooperare interministerial si printr-o birocra- tie excesiv. Eficienta acesteia este, de asemenea, subminat de o carent a competentelor, de lipsa transparentei n ceea ce priveste recrutarea personalului si de o rat ridicat de rotatie a personalului de conducere, se arat recomandarea CE privind Programul national de reform al Romniei pentru 2013. Slaba capacitate administrativ se reflect n rata sczut de absorbtie a fondurilor UE. Obiectivul de absorbtie convenit pentru sfrsitul anului 2012 n cadrul programului de asistent financiar al UE nu a fost atins, existnd un decalaj considerabil fat de acesta. La sfrsitul anului 2012, absorbtia cumulativ era de 5,53 miliarde euro sau 20,2 % din totalul fondurilor structurale, de coeziune si agricole disponibile, adic cu 2,47 miliarde EUR mai putin dect obiectivul stabilit n cadrul programului pentru sfrsitul anului 2012, care era de 8 miliarde EUR. Rata de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune este si mai sczut, fiind de 13 % la sfrsitul lunii martie 2013. n cea mai mare parte a celei de a doua jumtti a anului 2012, nivelul de absorbtie a fondurilor UE a stagnat dup ce auditorii nationali si europeni au identificat o serie de deficiente la nivelul sistemelor de gestiune si de control si n ceea ce priveste achizitiile publice. Exist un risc semnificativ ca o parte substantial din fondurile structurale si de coeziune s fie dezangajate n 2013, se spune n documentul CE. Executivul european recomand Romniei s duc la bun sfrsit programul de asistent financiar UE/FMI. n martie 2013, Romnia a solicitat oficial o prelungire cu trei luni, astfel c evaluarea final a programului va avea loc la sfrsitul lunii iunie. CE nu mentioneaz posibilitatea unui nou acord cu Romnia, alturi de FMI. n linie si cu alte pozitii anterioare, CE sesizeaz c situatia bugetar a Romniei s-a mbunttit, dar consider c nivelul sczut al ncasrilor fiscale reprezint o problem major, iar sustenabilitatea sistemului de pensii un risc pe termen lung. Nivelul redus de conformitate fiscal reprezint o provocare major pentru sistemul fiscal al Romniei, n special n ceea ce priveste TVA si impozitarea veniturilor salariale. Nivelul taxelor de mediu este sub media UE, se spune n raport. n aceste conditii, Romnia trebuie s mbuntteasc colectarea taxelor, s egalizeze vrsta de pensionare ntre femei si brbati si s reformeze sistemul de pensii astfel nct s fie promovate angajrile muncitorilor mai vrstnici. n domeniul snttii, Comisia noteaz existenta unor inegalitti majore, generate de folosirea ineficient a resurselor si managementul defectuos. Romnia trebuie s fac mai multe eforturi pentru mbunttirea eficientei costurilor n sistem, prin reducerea utilizrii excesive a spitalizrii n favoarea asistentei medicale primare. CE recomand autorittilor s asigure o mai bun participare pe piata muncii si s sporeasc capacitatea de insertie profesional si productivitatea fortei de munc prin revizuirea si consolidarea politicilor active n domeniul pietei fortei de munc, prin asigurarea de servicii de formare si ndrumare individualizate si prin promovarea nvtrii pe tot parcursul vietii. Totodat, trebuie consolidat capacitatea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munc pentru a spori calitatea ssi acoperirea serviciilor acesteia. Pentru a combate somajul n rndul tinerilor, Romnia trebuie s pun n aplicare fr ntrziere Planul national pentru ncadrarea n munc a tinerilor, inclusiv printr-o garantie pentru tineri, s combat srcia, s mbuntteasc eficacitatea si eficienta transferurilor sociale, acordnd o atentie deosebit copiilor. Reducerea srciei continu s fie o problem important. n 2011, o proportie de 40,3% din populatia Romniei era expus riscului de srcie si de excluziune social, aproape cu dou treimi mai mult dect media UE de 24,2%. Copiii sunt o categorie n mod special afectat (49,1%). Impactul transferurilor sociale (excluznd pensiile) asupra reducerii srciei este, n continuare, cu mult sub eficienta medie a transferurilor din UE, att pentru ansamblul populatiei (23,7% n Romnia comparativ cu 37,5% pentru UE n 2011), ct si pentru copii (22% comparativ cu 42,8% pentru UE), precizeaz raportul. n opinia oficialilor de la Bruxelles, rata redus de utilizare a serviciilor de asistent social, precum si acoperirea sczut si insuficienta adecvare a acestora continu s submineze capacitatea acestora de a reduce srcia. CE noteaz c n domeniul asistentei sociale, n 2012 au fost adoptate mai multe acte legislative n vederea continurii reformei din 2011. Adoptarea actelor legislative rmase ar constitui un progres important n directia finalizrii procesului de reform. Ar putea ns ca aceste acte legislative s fie combinate mai sistematic cu msuri de activare. n 2012 a nceput punerea n aplicare a Strategiei nationale privind integrarea romilor, ns rezultatele acesteia sunt modeste. Este necesar mbunttirea coordonrii dintre diferitele prti interesate pentru punerea n aplicare eficace a strategiei, inclusiv a alocrii finantrii, se mai spune n raport. n domeniul educatiei, Romnia trebuie s accelereze reforma, inclusiv prin consolidarea capacittii administrative att la nivel central, ct si la nivel local, si s evalueze impactul reformelor. Trebuie accelerate reformele n domeniul nvtmntului profesional si al formrii, aliniat n continuare nvtmntul universitar la cerintele pietei muncii si mbunttit accesul persoanelor defavorizate. Romnia trebuie s pun n aplicare o strategie national de combatere a fenomenului prsirii timpurii a scolii, punnd accentul pe mbunttirea accesului copiilor prescolari, inclusiv al romilor, la o educattie de calitate. Tranzitia de la ngrijirea institutional la ngrijirea alternativ pentru copiii lipsiti de ngrijire printeasc trebuie accelerat. Romnia trebuie s consolideze guvernant a si calitatea institutiilor si a administrat iei publice, n special prin mbunttirea capacittii de planificare strategic si bugetar, prin sporirea profesionalismului functionarilor publici printr-o mai bun gestionare a resurselor umane si prin ntrirea mecanismelor de coordonare ntre diferitele niveluri de guvernare. Romnia trebuie s depun eforturi suplimentare pentru asigurarea unei absorbtii mai rapide a fondurilor UE, n special prin consolidarea sistemelor de gestiune si de control si prin mbuntttirea procedurilor de achizitii publice. Trebuie mbunttit si simplificat mediul de afaceri, n special prin reducerea sarcinii administrative pentru IMM-uri si prin punerea n aplicare a unei strategii coerente n materie de eguvernare. Romnia trebuie s faciliteze si s diversifice accesul IMM-urilor la finantare, s asigure realizarea unei asocieri mai strnse ntre cercetare, inovare si ntreprinderi, n special prin acordarea unui statut prioritar activittilor de cercetare si dezvoltare care sunt susceptibile s atrag investitii private, s intensifice eforturile n sensul mbunttirii calittii si independentei sistemului judiciar, precum si a eficientei acestuia n materie de solutionare a cauzelor si de combatere a coruptiei. Este necesar promovarea concurentei si eficientei n industriile de retea, prin asigurarea independentei si a capacittii de actiune a autorittilor nationale de reglementare si prin continuarea reformei guvernantei corporative n cadrul ntreprinderilor detinute de stat din sectoarele energiei si transporturilor. Romnia trebuie s adopte un plan cuprinz tor si pe termen lung n domeniul transporturilor si s mbuntteasc infrastructura de comunicat ii n band larg, s continue s dereglementeze preturile la gaze si la electricitate si s mbuntteasc eficienta energetic, s mbun tteasc integrarea transfrontalier a retelelor energetice si s accelereze punerea n aplicare a proiectelor de interconectare a retelelor de gaze.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.