Biserica cu hramul �Sfintii �mp�rati Constantin si Elena� din satul Mircesti

La 5 februarie 1894, Catinca L�rgianu, fiica lui Vasile Stegariu, cu consimt�m�ntul sotului s�u Alicsandru, face o donatie �v�z�nd c� D-lui Constantin P�ncescu, �n vederi c� �n satul Mircesti se simte necesitate a se construi o biseric�, �ntruc�t acea vechi este aproape a se anula din cauza vechimii si pentru a �ndeplini cu adjutorul a tot puternicului cerescu aciast� dorint� D-lui P�ncescu s-au decis a construi o biseric� �n satul cu spesile D-sali proprii, precum si cu ajutorul altor buni crestini, �n sf�nta noastr� religie ortodox� a r�s�ritului, cari s-ar �nchipui si ar da concursul lor pentru terminarea acestui sf�nt l�casu�. Face danie 20 de pr�jini domnesti �n vatra satului Mircesti, �pi cap�tul trupului de p�m�nt numit Nalcica Putului�, mostenire de la p�rintii s�i Vasile si M�rioara Stegaru, cu conditia de a fi recunoscut� �n r�ndurile ctitorilor. Pe acest loc va fi ridicat� biserica cu hramul �Sfintii �mp�rati Constantin si Elena�. Lucr�rile de constructie ale noii biserici au �nceput �n 1894 cu binecuv�ntrea episcopului Silvestru B�l�nescu. Biserica a fost sfintit� la 7 iunie 1915. �ntr-un chestionar din 1920 se precizeaz� anul fond�rii, c�r�- mida ca material de constructie, forma dreptunghiular� si ctitorii: Constantin, Gheorghe, Tudor (Teodor), Elena, Melania si Ecaterina (decedati), Dimitrie si Maria (vii), existenta a 12 str�ni mari, o stran� arhiereasc�, 40 de icoane la t�mpl� si �n biserica cu care a fost �nzestrat� biserica la 1896, diverse obiecte de cult din 1814, pomelnicul ctitorilor, dou� clopote, unul mare si unul mic din 1912. C�minul cultural din satul Mircesti purta numele lui Costachi P�ncescu, director la 14 mai 1945 fiind Dumitru Anit�i. La 15 aprilie 1916, Dimitrie C. P�ncescu trimite din satul Dracseni preotului din Mircesti inventarul �bisericii cu hramul Sfintii �mp�rati Constantin si Elena, din satul Mircesti, judetul Vaslui, �nceput� la 1894 de Costache P�ncescu si terminat�, �nzestrat� si sfintit� �n ziua de 7 Iunie 1915, de mine�. La 5 mai 1916 preotul Ioan Bogos confirm� primirea inventarului amintit. �n acelasi timp Dimitrie C. P�ncescu transmite �pomelnicul Dreptcredinciosilor care au d�ruit diferite obiecte si au contribuit cu ceva la sfintirea acestei Biserici�. Printre cei 64 de ostasi din parohia Mircesti participanti la campania militar� din 1913 �n Bulgaria se num�r� si Dimitrie C. P�ncescu (nec�s�torit) si Alexandru Mantu. Din 1935 dateaz� donatia ctitorului Dimitrie C. P�ncescu ce const� �ntr-un teren pentru construirea casei parohiale, asa cum reise din adresa cu nr. 8126, trimis� de Episcopia Husilor preotului paroh si pe care o red�m �n continuare: �Onor. Minister al Cultelor si Artelor prin adresa nr. 17520 / 938, ne face cunoscut c� pentru perfectarea donatiunii f�cute acelei biserici de c�tre dl. D. C. P�ncescu, const�nd din un teren pe care s� se construiasc� casa parohial�, s� �naint�m actul de proprietate si certificatul de sarcini pentru acel imobil�. �n 1935 au �nceput lucr�rile de constructie ale casei parohiale, nefinalizate p�n� la 16 septembrie 1945 din cauza r�zboiului. Casa parohial� nu s-a mai construit, �ns� terenul se p�streaz� si ast�zi. Din 1920, biserica cu hramul �Sfintii �mp�rati Constantin si Elena� din satul Mircesti devine parohial�, asa cum reiese din adresa trimis� epitropiei de c�tre protoiereul Constantin A. Ullea: �Conform ord. Sf. Episcopii Ns238 a. C. V� fac cunoscut c� prin �naltul Decret Regal Nr. 746 din 24 Februar(ie), Maiestatea sa Regele a binevoit a �ncuviinta ca biserica cu hramul Sf. �mp�rati Constantin si Elena, zidit� de r�posatul Constant. si Elena P�ncescu si donat� de fiul s�u D-trie C. P�ncescu, proprietarul mosiei Mircesti, s� fie pe viitor biseric� parohial�, �n locul bisericii actuale parohiale cu hramul Sf. Voievozi, care va r�m�nea biseric� la cimitir�. La 1921 parohia Mircesti era format� din satele Mircesti si Rediu Galian. Red�m descrierea bisericii realizat� de c�tre Dimitrie C. P�ncescu �n inventarul din 10 iulie 1915. �Biserica este cl�dit� din c�r�mid�, pe temelie de piatr�, are boltile de lemn si este acoperit� cu tabl�. Intrarea se face prin trei sc�ri de piatr� si apoi prin o us� de brad �n dou� canaturi, cu �nchiz�torile ei complete, prin care intri �ntr-un mic antret, unde se afl� cele dou� marmore comemorative, una a zidirii bisericii si alta a sfintirii si termin�rii bisericii. Din acest antret intri printr-o us� la fel cu cea dint�i �n pridvorul bisericii, care are o fereastr� cu cercevele duble si cu oberlict si gratii, cu toate �nchiz�torile complete. Ambele usi au deasupra si c�te un oberlict cu trei geamuri. �n biseric� este sus un cafas de lemn si patru feresti duble, �n dou� canaturi, cu oberlichte, gratii si toate fer�riile complecte. Altarul este zidit �n semicerc si are o fereastr� la fel cu cele din biseric�, deasemenea are �nchiz�tori cu dou� usi mici de lemn la Sf�nta Proscomidie, precum si un dulap �n perete, cu o polit�, care are usile la fel cu cele de la Sf�nta Proscomidie; ambele usi au broasc� cu cheie. Sf�nta catapeteasm� este sustinut� de grinzi de brad si leg�turi �n fier. �n mijlocul Altarului se afl� Sf�nta Mas� de zid si deasupra o frumoas� lespede de piatr�. Pe jos toat� biserica este dusumit� cu dusamele de brad, av�nd c�te o treapt� la str�ni si Sf�nta Catapeteasm�. Din pridvor te sui pe o scar� �n spiral� la clopotnit�, unde pe dou� sine de fier, care se reazem� pe zidul bisericii, este �ncheiat din lemn de brad si stejar stratul clopotelor, legat �n fier. Cele patru feresti de la clopotnit� au fiecare c�te un oblon de lemn, cu un c�rlig pentru �ncheiat, legate �n fier. S�lita de jos de supt clopotnit� este desp�rtit� de cafas prin o us� de lemn, �n dou� canaturi, cu toate fer�riile complete. Toate dusumelile, c�t si usile si ferestrele sunt oloite. Toti peretii din interior sunt oloiti si pictati cu diferite icoane, de asemenea si boltite. Pictura este f�cut� de pictorul bisericii C.V. Gheorghiu din Vaslui. Biserica are trei cruci: una la intrare, una la clopotnit� si una la Sf�ntul Altar. De asemenea de jur �mprejur are stresine si uluce din tabl�. De jur �mprejur, pe distanta de un metru, are trotuar de piatr� sf�rmat� si nisip. / �n partea dreapt� a bisericii, �nconjurat cu un mic grilaj de brad, cu o portit�, se afl� un monument cu cruce, de piatr� de Scheia si cu o plac� comemorativ� de marmur�, ridicat de Ctitorul Bisericii, Costachi P�ncescu. / Putin mai la dreapta, �nconjurat la fel ca si monumentul, se afl� cavoul familiei P�ncescu. Intrarea se face prin dou� usi grele de fier si apoi pe trepte te scobori �ntr-o sal� lung�reat�, boltit�, cu piatr� si peretii tot de piatr� cioplit�. �n pereti se afl� ocnite pentru morti, din care cele dou� din st�nga contin r�m�sitele Ctitorilor Gheorghe P�ncescu si Costache P�ncescu, dup� cum se vede pe pl�cile de marmur�, puse deasupra. / La cele patru colturi ale grilajului de la cavou se afl� plantati patru brazi si �n interior sunt r�saduri de flor. / Locul din jurul bisericii are o suprafat� de 36 (treizecisisase) de arii si este �nconjurat dinspre vecin�t�tile locurilor s�tenilor cu garduri de nuiele si spini, iar la drum cu zaplaz de jaluzele de brad si dulap, cu furci de stejar, cu o poart� �n dou� p�rti si o portit�, legate �n fier, cu �nchiz�torile lor complete. �ntreg zaplazul este oloit si boit �. Si ast�zi se p�streaz� monumentul ridicat de Costachi P�ncescu, n�scut �n 1837, decedat anterior anului 1915, morm�ntul ctitorilor, un tablou �n care sunt reprezentati ctitorii, realizat probabil �n 1898 de c�tre pictorul L. Panasinschi, care a pictat si c�teva icoane. Biserica cu hramul �Sfintii �mp�rati Constantin si Elena� din Mircesti a fost �greu amenintat� de cutremurul din 9/10 noiembrie 1940, necesit�nd o reparatie solid� pentru a �nu se d�r�ma complect�. La 19 mai 1945 locuitorii satului Mircesti convocati de preotul Alexandru Stamati discut� problema repar�rii bisericii cu hramul �Sfintii �mp�rati Constantin si Elena�, form�ndu-se si comitetul de reparatie, din care fac parte preotul paroh �n calitate de presedinte, Vasile Manea (casier), Constantin Hriscu, Th. Alexandru L�rgeanu, �nv�t�torul Dumitru Anitei (membri), ultimul d�ndu-si demisia pentru c� �n comitet �au fost v�r�te persoane str�ine de acest sat, care au parvenit de prin timpul r�zboiului, persoane care au f�cut at�ta r�u acestui sat, �nc�t a se mai aduce aminte, �nseamn� a ne face s�nge r�u�. Gheorghe N�stase face danie la 15 aprilie 1947 un lot de p�m�nt �n suprafat� de 20 de pr�jini, loc arabil. �n adresa trimis� Ministerului �n 1947 locuitorii din Mircesti ar�tau: �Suntem loviti de secet� si �ndur�m foametea si alte lipsuri �ns� ca buni fii ai Sfintei Biserici tinem de datori de a �ngriji de l�casul lui Dumnezeu�. Locuitorii au colectat suma de un milion de lei, �ns� �a mai face apel la locuitorii altor sate, e de prisos, �ntruc�t se cunoaste c� noi Moldovenii murim de foame si nimeni nu ne poate da vreun ajutor�. Se cere Ministerului acordarea unui ajutor financiar din cele create pentru repararea bisericilor s�race si d�r�mate din tar�. Autorit�tile comuniste erau mai interesate de consolidarea dictaturii de sorginte ateosovietic�, dec�t de p�strarea patrimoniului religios si cultural. Impunerea cartelelor era mai important�. Preotul girant Alexandru Stamati cerea interventia protoiereului de Vaslui la 15 februarie 1949 de a i se elibera o cartel� �pentru a m� putea aproviziona cu alimentele necesare, din cooperativa �T�cuta�, a c�rui membru era. �n 1949, biblioteca parohiei num�ra 69 de titluri, multe dintre ele ast�zi pierdute. Procesul verbal din 29 iunie 1951 atest� �ntrunirea adun�rii parohiale �n biserica cu hramul �Sfintii �mp�rati Constantin si Elena� din satul Mircesti, raionul Cod�esti, Regiunea a III-a Iasi, pentru a hot�r� reparat ia l�casului religios, unde particip� maistrul Vasile Necul�it�, originar din Iasi, cu cartea de mester nr. 3538, �mpreun� cu Gheorghe M�gurariu. S-a stabilit planul de reparatii: ancorarea bisericii �n fier de jur �mprejur, ancorarea turnului �n dou� locuri, desfacerea boltilor din jurul ferestrelor si zidirea lor, �nl�turarea vechii tencuieli si �nlocuirea ei, �nlocuirea c�r�mizilor vechi, �nl�turarea tencuielii de pe plafon, vopsirea acoperisului, v�ruirea. Materialele si transportul lor erau asigurate de mesteri, iar transportul nisipului de c�tre locuitorii satului. Devizul estimativ face referire la 300000 de lei, 500 kg de gr�u si 1000 kg. de porumb. Receptionarea lucr�rilor de reparatie ale bisericii sunt realizate l5 aprilie 1952 de c�tre Gheorghe P�rtac, protoiereul raionului Cod�esti, �nsotit de preotul C. Roiu, C. Zmeu, delegatul tehnic, si mesterul Vasile Necul�it�. Biserica cu hramul �Sfintii �mp�rati Constantin si Elena� din Mircesti a fost reparat� �n 2011 si pictat� �n cursul anului 2012.

Costin Clit