Starea de spirit �n r�ndurile legionarilor din judetul Vaslui la 1938 (I)

Alegerile din decembrie 1937 s-au �ncheiat cu o mare surpriz�: nicio formatiune politic� sau list� electoral� nu a obtinut cel putin 40% din totalul voturilor, pentru a beneficia de prima electoral�, conform legii din 1926. Pe primele locuri s-au situat: Partidul National- Liberal (35,92%), Partidul National- T�r�nesc (20,4%), partidul Totul pentru Tar� (15,58%, 478.378 voturi) si Partidul National-Crestin (9,15%), ultimele dou� fiind organizatii de extrem� dreapta. Carol al II-lea (1930-1940), f�r� a proceda la obisnuitele consult�ri politice, �ns�rcineaz� la 28 decembrie 1938 pe Octavian Goga (Partidul National-Crestin) cu formarea guvernului si decide s� dea o lovitur� de stat. Discreditarea sistematic� a regimului democratic a permis regelui ca, la �nceputul anului 1938, s� apar� �n postura de „salvator” al statului, al ordinii si al linistii interne. Prin guvernul condus de patriarhul Miron Cristea (11 februarie 1938 – 6 martie 1939), se realizeaz� trecerea la regimul de autoritate monarhic�, legitimat de constitutia aprobat� prin plebiscitul din 24 februarie 1938. La 30 martie 1938 este dat decretul pentru dizolvarea partidelor politice. Corneliu Zelea Codreanu anunta printr-o circular� c�, �ncep�nd cu data de 21 februarie 1938, partidul Totul pentru Tar� „nu mai exist�”. Regimul carlist a fost o reactie �mpotriva Misc�rii Legionare. Carol al II-lea si Armand C�linescu erau ferm hot�r�ti s� distrug� Garda de Fier si s�-l anihileze pe Corneliu Zelea Codreanu. Condamnat la 16 aprilie 1938 la 6 luni de �nchisoare pentru „ultragiu” adus lui Nicolae Iorga, ministru �n functiune, prin scrisoarea din 26 martie, apoi la 10 ani munc� silnic� pentru uneltire contra ordinii sociale, Corneliu Zelea Codreanu, �mpreun� cu Nicadorii si Decemvirii sf�rsesc asasinati, �n noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938. Prin articolul de fat� dorim s� descriem starea de spirit din judetul Vaslui �n anul 1938, conform notelor informative ale Sigurantei. Articolul se bazeaz� pe documentele inedite cercetate. �n monografiile locale nu se reg�seste evolutia partidelor politice, nici m�car �n mediul urban. Istoria satelor si oraselor din actualul judetul Vaslui a fost una vie, �n sensul constituirii de organizatii politice la nivelul tuturor organizatiilor si partidelor existente la nivel national. Ne pronunt�m �mpotriva oric�ror forme de manifestare extremiste. Istoria trebuie cunoscut� asa cum a fost �n realitate. Diversiunea a fost folosit� de organele de ordine. Presa si organizatiile politice de extrem� dreapta foloseau ca semn distinctiv zvastica (a se vedea Liga Ap�r�rii National Crestine, Partidul National-Crestin, Totul pentru Tar�). Preotul Petre Grigoras, parohul bisericii din comuna Sc�nteia, la 24 februarie 1938, ziua vot�rii constitutiei carliste prin plebiscit, „a l�udat gestul unui locuitor din acea localitate care intentiona s� voteze contra”. �n satul Uncesti, comuna Telejna, era cunoscut si urm�rit Ioan Ursache, student �n anul III la Facultatea de Teologie, „pentru activitatea sa politic� �n cadrul misc�rei legionare, c�t si prin faptul c� nu a votat noua Constitutia”. La 2 iulie 1938 i se comunica acceptul de a a se prezenta la Bucuresti la echipele regale studentesti. Scrisoarea trimis� de Corneliu Zelea Codreanu din �nchisoarea Jilava, la 22 aprilie 1938, circul� si �n satele din judetul Vaslui, cum ar fi la M�njesti (2 mai 1938). Procesul lui Corneliu Zelea Codreanu a provocat interesul maxim �n r�ndurile legionarilor, dar si �ntretinerea unor zvonuri precum: apartenenta generalului Ion Antonescu la miscarea legionar�, propulsarea C�pitanului la conducerea t�rii, �n cazul �n care generalul nu ar fi fost �nlocuit la Ministerul Ap�r�rii, otr�virea lui Octavian Goga de c�tre legionari �n Germania, cauz� a mortii acestuia (conform discutiei dintre Stefan V. Moruzi si Antip Ursu). Stefan V. Moruzi, fost legionar din comuna Telejna, era decis s� nu divulge secretele legionare chiar „de i-ar arde cineva m�inile”. Acesta se exprimase despre conducerea t�rii de c�tre „evreica Lupescu, fiindc� era concobina M.S. Regelui Carol al II-lea”. Prin nota informativ� din 22 aprilie 1938, maiorul D. Ursoiu, comandantul legiunii de jandarmi din Vaslui, amintea primirea unui plic, format carte, de c�tre presedintele tribunalului din localitate, din partea legionarilor, „prin care se ar�ta c� politia �nsceneaz� pentru Vinerea sau S�mb�ta Patimilor un complot sau atentat contra M.S. Regelui, pe care s� le pun� �n sarcina misc�rei legionare”. Propaganda legionar� era foarte atent urm�rit� de autorit�ti. Nota informativ� din 1 mai 1938, semnat� de c�pitanul I. C�ciul�, face referire la unele cazuri. Traian Picincu, „cunoscut legionar” din satul Cioara, comuna Buh�esti, a fost �nt�lnit �n satul Uncesti, de c�tre Ioan Casapu, primarul comunei Telejna. Primarul delator face cunoscut� afirmatia celui incriminat despre sosirea �n Uncesti: „C�ci are dreptul s� vin�, c�ci are s� le vin� odat� si r�ndul lor si atunci au s� vad� ei c�t pot legionarii. A scos totodat� ziarul „Opinia” din buzunar si a c�utat a-i explica primarului c�, nu e adev�rat ce scriau ziarele c� pe capii legionari i-ar duce �n Insula Serpilor, ci �i va duce la m�n�stiri unde-i vor face c�lug�ri”. �n timpul perchezitiei domiciliare s-au identificat trei fotografii, dintre care dou� ale liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu si generalului Cantacuzino, dar si o scrisoare „adresat� de acesta, c�tre sefii de cuiburi din satul Uncesti si M�cresti”, cu date din luna octombrie 1937. Traian Picincu str�batea satele vecine, „tin�nd si acum leg�tura cu cunoscutii vechi legionari”. Legiunea de jandarmi Vaslui ofer� informatii Inspectoratului general al politiei la 18 mai 1938, preluate de la agentul 101, trimis special �n comunele Iv�nesti, Pungesti, H�rsoveni (aici curentul legionar nu avea adepti) si Oprisita. Al�turi de majoritatea locuitorilor pasnici exista si o minoritate nemultumit�. Astfel, fostii membri ai Partidului National Crestin si partidului Totul pentru Tar� din comuna Iv�nesti erau nemultumiti de m�surile guvernului. Legionarii de aici nu au renuntat „�nc� la ideea c� va veni odat� timpul c�nd r�bdarea lor si a lui Corneliu Z. Codreanu va fi �ncununat� de izb�nd�”. Cuibul legionar din comun� a fost condus de Eugen Gugles. Curentul legionar era sustinut de tineri, aflati �n leg�tur� cu Petre Hordil�, din comuna Cozmesti, cu studii seminariale, sef de sector, care aproviziona pe cei din comuna Iv�nesti cu „ziare, brosuri, calendare si ordine de la centru”. Preotul Mironescu, conduc� torul misc�rii cuziste din comuna Pungesti, este acuzat de propaganda legionar� si antisemit� desf�surat� �n localul bisericii. Costic� Toloac�, primarul comunei Pungesti, dar si preotul din satul Valea Hopii sunt considerati legionari �nfocati. Potrivit afirmatiilor lui Ioan Cozma din Pungesti, ar fi sosit un grup de studenti din Bucuresti, care sustineau: „C�pitanul vrea s� termine odat� si s� ajung� la putere. Pentru aceasta trebuie credint� si sacrificiu din partea legionarilor, armament si s� se achite la zi cotizatiile. „Cuibul legionar era condus de Constantin Leonte, ajutat de Vasile Macovei si Ion Cozma. Simpatiile legionare ale preotului din satul Oprisita erau discrete. Sunt amintite cuiburile legionare din comuna Poienesti (B�c� Constantin) si Cosesti (Titu B�rzu, c�nt�ret bisericesc, ajutat de Toader Grigore zis V�rzaru). Autorul notei informative identific� optimismul legionar din satele judetului Vaslui. Nu mai exista o propagand� legionar� f�tis� si nu se mai organizau sedintele de cuib din cauza pedepselor si m�surilor adoptate. „Populatia este linistit� si �si vede de munca c�mpului”. O form� de protest si rezistent� fat� de regimul carlist o constituia salutul. La 1 iulie 1938, Gheorghe Maxim, secretarul Liceului de b�ieti „Mihail Kog�lniceanu” din Vaslui, trec�nd prin satul Brodoc, „pe orice c�l�tor �l �nt�lnea pe drum �l saluta cu m�na ridicat� zic�nd „Izb�nd�”, iar celor care r�spundeau cu „Bun� ziua” acesta le repeta, spun�ndu-le s�-i r�spund� si ei tot cu „Izb�nd�”, demers �ncheiat cu un denunt si cercetarea de la postul de jandarmi. Folosirea diverselor lozinci era uzual� �n modul de manifestare al legionarilor. Vasile Alecu T�lu, din comuna Tufesti, este cercetat de organele competente pentru lozinca „Ura Tr�iasc� legiunea si C�pitanul Corneliu Z. Codreanu”, strigat� la 29 iunie la iesirea din t�rgul Negresti, �n compania a c�tiva locuitori din comuna Sc�nteia, care l-au si denuntat. (continuare �n editia de m�ine)

Costin Clit