n tar, majoritatea beneficiarilor pltilor directe n agricultur au peste 60 de ani si detin mai mult de 2,2 milioane hectare de teren, iar investitiile, mai importante dect pltile directe, sunt esentiale pentru cresterea randamentelor, potrivit unui studiu realizat pentru Comisia National de Prognoz. n judetul Vaslui, octogenarii reprezint grosul fermierilor care trudesc n agricultur. Din cei peste 32.000 de agricultori care solicit anual subventii, aproape 9.000 au vrste cuprinse ntre 71 si peste 80 de ani. Dac btrnii sunt vrful de lance, pasiunea pentru agricultur nu este deloc mprtsit de tineri. Astfel, pe segmentul de vrst 19 – 30 de ani, n judetul Vaslui sunt n jur de 550 de fermieri, adic sub 2% din total.
n comunittile judetului Vaslui, agricultura este practicat preponderent de btrni. Din cei peste 32.000 de fermieri care au solicitat sprijin financiar pe unitatea de suprafat, peste 8.500 au vrste cuprinse ntre 61 si 70 de ani. Pe grupa de vrst cuprins ntre 71 si 80 de ani, numrul fermierilor este la fel de mare, trecnd de 7.200. Alti 1.700 de agricultori au peste 80 de ani, ceea ce face ca segmentul de vrst cuprins ntre 61 si peste 80 de ani s reprezinte aproape 55% din numrul total al fermierilor. Din nefericire, nici restul vasluienilor care se ocup de agricultur nu au vrste mai „fragede”. Avem peste 6.500 de agricultori cu vrste ntre 51 si 60 de ani, iar pe grupa de vrst ntre 41 si 50 de ani, putin peste 4.200. ns lovitura de gratie dat principalului sector economic al judet ului este dat de tineri. Potrivit datelor Agentiei de Plti si Intervent ie n Agricultur (APIA) Vaslui, pe categoria de vrst 19 – 30 de ani, n judetul nostru sunt implicate n agricultur n jur de 550 de persoane, totaliznd nici 2% din num- rul fermierilor. „Structura fermierilor pe grupe de vrst este un subiect care ne impune s fim atenti la evolutia n viitor a agricultorii. Inevitabil, un numr mare de fermieri vor disprea, iar suprafata care rmne duce la frmitare ei pn la neeligibilitate”, explic Petru Botez, directorul APIA Vaslui. n tar, majoritatea beneficiarilor pltilor directe n agricultur au peste 60 de ani si detin mai mult de 2,2 milioane hectare de teren, iar investitiile, mai importante dect pltile directe, sunt esentiale pentru cresterea randamentelor, potrivit unui studiu realizat pentru Comisia National de Prognoz. Studiul citeaz date APIA si arat c 32% dintre agricultorii beneficiari ai pltilor directe au peste 70 de ani si detin peste 1,1 milioane de hectare de teren, iar 26% au vrste ntre 60 si 70 de ani si sunt proprietari a aproape 1,2 milioane de hectare. Pe locul trei se situeaz fermierii n vrst de 50-60 de ani, care detin 1,1 milioane de hectare, iar cei de 40-50 de ani au o pondere de 13% si sunt proprietarii unor suprafete care cumuleaz 900.000 de hectare. Fermierii ntre 30 si 40 de ani reprezint doar 13% din total si au 500.000 de hectare de teren, iar cei sub 30 de ani au o pondere de 1% si cultiv terenuri care nu depsesc 93.000 de hectare. Potrivit studiului, Romnia a avut n ultimii zece ani un randament mediu de productie pe hectar la gru de 2-3 tone, sub Polonia (3-4 tone), Ungaria (3-5 tone) sau Germania (7- 8 tone). Dintre cei 89.000 de beneficiari ai rentei viagere agricole, 49% aveau ntre 70 si 80 de ani, iar 25% sub 70 de ani. Au fost eliberate astfel aproximativ 330.000 de hectare de teren, dintre care 247.000 au fost arendate si 82.000 vndute. Media suprafetei cedate a fost de 3,7 hectare. Printre recomandrile de politici publice n sprijinul consolid rii exploatatiilor agricole se num r, potrivit studiului, nfiintarea unui program de consolidare centrat pe submsura de acordare de plti anuale celor care particip la schema micilor fermieri si care si transfer definitiv exploatatia altui fermier. Intrarea n schem a micilor fermieri, cu suprafete de pn la 3 hectare, ar nsemna plti anuale de 500 de euro pe fermier, iar iesirea din schem a micilor fermieri ar nsemna compensatii anuale de 600 de euro pe fermier. Pentru comasarea exploatatiilor ar fi necesar si introducerea unei scheme de iesire din agricultur pentru fermierii n vrst de peste 65 de ani. Compensat ia pentru renuntarea definitiv la pltile directe, odat cu vnzarea sau arendarea terenului detinut, ar putea fi de 200 de euro pe hectar pentru o perioad de cinci ani. O alt propunere este nfiin- tarea unui oficiu de amenajare rural, cu dou functii principale, respectiv implementarea unor planuri de comasare a parcelelor si interventia pe piata funciar pentru orientarea structurii fermelor. Subvent ionarea costurilor cadastrale si reducerea taxelor care vizeaz tranzactiile funciare care duc la comas ri sau grupri de parcele ar putea fi o alt solutie pentru stimularea nfiintrii de suprafete agricole mari. Concluziile studiului citat sunt c dimensiunea de echilibru a exploatat iei agricole (ferma familial comercial) tinde s creasc odat cu dezvoltarea economic, c investit iile sunt esentiale pentru cres- terea randamentelor, mai importante dect pltile directe si c politicile agricole de sprijinire a consolid rii exploatatiilor pot accelera procesul de modernizare a agriculturii romnesti. Studiul pentru agricultur si o analiz n domeniul energiei au fost elaborate n cadrul proiectului „mbunttirea capacittii institutionale, de evaluare si formulare de politici macroeconomice n domeniul convergentei economice cu UE a Comisiei Nationale de Prognoz”, si sunt publicate n dou volume sub egida Editurii Economice.
