n ultima perioad, numrul copiilor care au murit n primul an de viat a cunoscut o crestere ngrijortoare. La fel de ngrijortoare este cresterea numrului copiilor ajunsi la spital n urma unor accidente sau a consumului de alcool. Toate aceste incidente s-au petrecut n mediul rural si, n aproape toate cazurile, s-a vorbit de lipsa de supraveghere sau de neglijenta printilor. Ana Rinder, psiholog n cadrul Spitalului Judetean de Urgent Vaslui, spune c la baza acestor cazuri stau, de cele mai multe ori, srcia, consumul de alcool si lipsa de educatie.
n ultima sptmn a fost o abundent de grozvii: un copil a murit dup ce s-a ncecat cu lapte, un bebelus si-a dat ultima suflare n timp ce printii petreceau la botez, un biat de 9 ani a ajuns la spital n com alcoolic, un altul si-a produs leziuni extrem de grave dup ce a but o solutie chimic de curtat aragazuri si, ultima n aceast serie neagr, o fetit de cinci ani a fost ucis de tatl su. Sunt doar cteva din „secventele” ultimelor zile si toate contureaz un context care tinde s devin fenomen. „Toate aceste cazuri s-au petrecut n mediul rural si au la baz un cumul de factori. As pune pe primul loc consumul de alcool si muncile gospod resti, care i fac pe printi s si neglijeze copiii. Lipsa de educatie ar fi un alt factor, si toate sunt potentate de srcie, de nivelul sczut de trai. Grija zilei de mine si nevoile de tot fel duc la dezumanizare, ntlnit tot mai frecvent n mediile srace, chiar la o denaturare a instinctelor primare, prin care printii si apr puii. Pe fondul srciei si a plecrii printilor n strintate se nregistreaz si situatiile de abandon, de fug de responsabilitatea pe care o ai ca printe”, spune Ana Rinder. Valorificndu-si experienta sa de psiholog la Sectia de Psihiatrie a Spitalului Judetean de Urgent Vaslui, Ana Rinder ofer si alte exemple concludente. „Am ntlnit situatii n care mama este plecat n strintate iar copilul, cu debut de schizofrenie, este lsat n ngrijirea tatlui alcoolic, cu accese de violent. Am avut un alt caz, o adolescent consumatoare de etnobotanice, ai crei printi plecati n strintate i trimiteau cte o mie de euro pe lun. Fetita fusese lsat n grija bunicii, dar nu locuia cu aceasta. Si aici am ajuns la o alt cauz a acestor situatii: destr- marea familiilor. n cele mai multe situatii, sunt plecate mamele. Copiii rmn n grija tatlui, acesta nu face fat tuturor responsabilittilor si ncepe s bea. Ca rezultat, copiii sunt neglijati sau chiar agresati, dac tatl este violent. Spun c degradarea familiei este mai nociv pentru copil dect srcia n sine, pentru c sunt multe familii srace, dar acolo unde exist o scar de valori bine definit si fiecare si asum rolul pe care l are, nu se ntmpl drame dect accidental”, a mai spus Ana Rinder. Potrivit psihologului, prin- tii nici mcar nu pot fi acuzati de rea credint n astfel de situatii: cei care beau o fac pentru a evada dintr-o realitatea creia nu-i fac fat, iar cei care pleac n strintate o fac din lipsa unor alte alternative pentru a-si cstiga existenta. Din nefericire, n toate aceste situatii, cei care sufer sunt copiii.
