Stefan al II-lea, ultimele documente. Sfrsitul si urmasii

2
2477

Dup luptele cu Petru Voievod, Stefan al II-lea continu s domneasc si s-si ndeplineasc obligatiile ctre boierii trii si ctre Moldova. Continu ntririle si daniile n zona actual a Vasluiului ctre popa Toader din Brlad, Mihai Logoftul etc. Ceea ce este interesant, ns, n ultima parte a domniei, const n multimea de danii ctre mnstiri. Dup cum am vzut, primul document din cea de-a doua domnie a sa, cel din 21 septembrie 1442, s-a referit la Mnstirea Moldovita. La 1 mai 1443 acord patru slase de tigani Mnstirii Probota, ctitorie a lui Stefan I, numit uneori “Mnstirea din Poiana”. Sub aceast denumire o nzestreaz cu nou ttari, pe 7 mai n acelasi an. Specificm faptul c, ntre robii pe care i aveau moldovenii, amestecati de multe ori cu tiganii, se aflau si ttari capturati n lupte. Stefan al II-lea acord danii nu numai mnstirilor, ci si unor clugri, de exemplu Macarie, care avea o chilie n apropierea mnstirii Neamt. Mnstirea Moldovita este iar n atentia sa pe 22 noiembrie 1443, cnd primeste o danie, unele din bunuri fiind comune cu Mnstirea Neamtului. Documentul fiind mai semnificativ, l citm mai pe larg: “Cu ajutorul lui Dumnezeu s ntrim mn stirea noastr care este la Moldovita, hramul Sfnta Bun-Vestire a prea-sfintei stpnei noastre, Nsctoare de Dumnezeu si pururea fecioara Maria. S ntrim acestei mai naintei-zise mnstiri cu aceast carte a noastr satele sale, pe care le are de la printii nostri, de asemenea si morile, si vama numit Vama de la Moldovita, si satul, si trei mori care sunt la Baia, care le sunt jumtate cu clugrii de la Neamt, si dou mori care sunt la Baia, si le sunt jumtate cu prgarii de la Baia, si piua de btut sumani, si un sat si cu moar numit Sasciori, si, peste Bucovina, Vculinti, lng Brinti, si selistea lui Zarna.” Observm din citatul de mai sus, alturi de bogtia daniilor, si rspndirea morritului. n total, sunt 18 documente cuprinznd danii ctre mnstiri. Pe lng cele de mai sus, ne mai oprim la cteva de interes deosebit. Astfel, Stefan al II-lea druieste un ttar “preasfint itului mitropolit chir Calist al Romanului.” Din nou este subliniat importanta pe care Stefan al II-lea o acord Episcopiei Romanului, considerat o mitropolie a Trii de Jos n paralel cu mitropolia de la Suceava. Mnstirii Neamtului, vechi lcas ntemeiat de Nicodim si de Petru Musat, i acord mereu privilegii: “Am dat acestei mnstiri n fiecare an cte dou mji de peste de la Chilia, iar de la cneaghina noastr trei cntare de icre negre.” Stefan Voievod d dispozitie prclabilor de la Chilia s respecte acest drept al clugrilor, altfel, urmnd s plteasc 30 de ruble de argint si s fie si pedepsiti. O ntmplare, poate, dar probabil mai mult dect aceasta este faptul c ultimul document al lui Stefan al II-lea, cel din 11 februarie 1447, const n danii ctre Mnstirea Moldovita, la fel ca si cel dinti document al su din a doua domnie, cel din 21 septembrie 1442. De data aceasta, Stefan acord mnstirii, pe lng multe altele, “jumtate din vadul clugresc”, ceea ce nsemna vadul de trecere a Prutului la Falciu. Grijile domniei devin, ns, tot mai acute. Relatiile cu Petru revin la normal dup primele ciocniri, este din nou inclus n sfat, dar numai pn la 18 aprilie 1445. Problema principala devine, iarsi, cea a relatiilor cu Polonia. Din aceast perioad avem importante documente externe privind pozitia lui Stefan Voievod n raport cu puternicul vecin de la Nord. Pe 25 iunie 1445, la Iasi, Stefan Voievod i scrie cneazului Cazimir al Lituaniei: “Noi vom folosi mai marelui nostru prieten Cneaz, marelui Cazemir, si vom cta spre binele su. Iar el, asemenea, va folosi nou si va cta la binele nostru. Iar cine va fi nou prieten, acesta va fi prieten si Cneazului, marelui Cazemir, iar cine va fi nou dusman, acesta va fi dusman si marelui Cazemir…, iar cine va gndi contra vietii prietenului nostru si va fugi n tara noastr, noi l vom da pe acest trdtor din tara noastr, marelui Cneaz. Iar cine va gndi contra vietii noastre si va fugi n tara marelui Cneaz, Cneazul, marele Cazimir, ni-l va da pe acest trdtor al nostru nou.” Peste putin timp, pe 26 noiembrie, la Sireti, Stefan al II-lea va ncheia un tratat cu nobilii Poloniei. Documentul sustine o colaborare permanent, un sprijin reciproc mpotriva ttarilor si a tuturor altor dusmani. Actul este semnat de un mare numr de nobili polonezi si de boierii din sfatul Domnului Moldovei. Aceast reciprocitate demonstreaz, din nou, importanta si respectul de care se bucura domnitorul Moldovei. Lucrurile se precipit, ns, influentul mare nobil din Galitia, Dedrich Buczacki (Buciatchi) l ajut pe Roman al II-lea, fiul lui Ilias, n tentativele sale de a ajunge pe tronul Moldovei. n iulie 1447, sprijinitorii lui Roman al II-lea, mpreun cu o oaste polonez, ptrund n Moldova si l nfrng pe Stefan al II-lea. Acesta ncearc o ultim rezistent n tinutul Neamtului, dar este capturat si Roman al II-lea si rzbun tatl orbit tind capul unchiului su. Grigore Ureche rezuma astfel evenimentele istorice: “Stefan s-au curtitu de Iliasu (n 1442), l-au prins si iau scos ochii, a mai domnit cinci ani. Roman, neputnd rabda atta nedumnezeire la unchiul su, cu ajutorul boierilor l prinde si i taie capul.” Pe 16 iulie, dup trei zile de la moartea sa, Stefan al II-lea este nmormntat n biserica Mnstirii Neamtului. Cnd Stefan cel Mare, nepotul su, reconstruies te Biserica, i mut rmsitele n noua ctitorie, iar pe mormnt aseaz o lespede de piatr, miestrit lucrat, pe care a spat inscriptia urmtoare: “Acest mormnt l-a mpodobit Ioan Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Trii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, unchiului su Stefan Voievod, fiul btrnului Alexandru Voievod, care a murit si a fost ngropat n anul 6955 (1447), luna iulie, 16.” Ajuns pe tronul Moldovei, Roman al II-lea va domni mpreun cu Petru al II-lea, dar, n curnd, ncep nentelegerile. Iancu de Hunedoara si vesnicul Dedrich de Buczacki uneltesc mpreun, iar Petru al II-lea va deveni singur domnitor al Moldovei, timp de un an. Roman al II-lea moare la Colomeea, iar ca urmtor pretendent la tron va fi fratele su de 9 ani, Alexndrel. Iancu de Hunedoara i sustine pe amndoi, trecnd peste rudenia sa cu Petru al II-lea. n timpul acestuia, n octombrie 1448, este posibil ca la celebra btlie de la Kossovopolje s fi trimis 3.000 de moldoveni. Istoria Moldovei devine tot mai ncurcat, urmeaz otrviri, refugieri dintr-o tar n alta, moartea foarte tnrului Alexndrel, la Cetatea Alb. n scena istoriei moldovenesti intr alte dou personaje importante, Petru Aron si Bogdan al II-lea, amndoi frati vitregi, fii nelegitimi ai lui Alexandru cel Bun. Bogdan al II-lea, tatl lui Stefan cel Mare, se distinge prin victoriile obtinute la Tmseni, mpotriva lui Petru Aron, si prin cea de la Crasna, mpotriva polonezilor. Va fi, ns, ucis la Reuseni de Petru Aron, o ultim crim ntre frati din acel tulburat sfert de secol, 1432-1457. Vasluiul revine, iarsi, n centrul istoriei moldovenesti, n timpul btliei de la Crasna (care ncepe, de fapt, de la Lipovt, din preajma fostei capitale a lui Stefan al II-lea). Dar rangul su de capital revine pentru scurt timp, n perioada iulie-septembrie 1456, cnd Petru Aron convoac la Vaslui – un unicat n istoria trii! – cel mai lrgit Sfat Domnesc, fiind convocati boierii de toate rangurile, mari si mici. Scopul ntlnirii a fost destul de dureros, s-a hotrt pentru prima oara s se dea tribut turcilor, deocamdat numai 2.000 de galbeni pe an. Petru Aron se justific prin faptul c Moldova nu se poate apra, c nu are nici o putere si nici un sprijin de nicieri, precum au avut naintasii: “Pentru aceea ne-am sftuit cu totii mpreun, ca s ne ridicm nevoia cum vom putea si s ne plecm capul acestui pgn, s gsim si s le dm, ntruct vom putea la cererea lor, pn cnd milostivul Dumnezeu se va ndura ca s putem avea ajutor de la Dumnezeu si s gsim ajutoarele noastre, cum au avut si naintasii nostri.” De la resedint a unei triste hotrri, Vasluiul va reveni pe drumul gloriei odat cu Stefan cel Mare, cel care-l va considera, din nou, o a doua capital, si va obtine aici cea mai mare si de necontestat victorie romneasc din Evul Mediu.

Dan Ravaru

2 COMENTARII

  1. la atatea crime intre rude apropiate e de pus o intrebare :
    erau crestini sau salbatici ? ca nici paganii nu fusesera astfel.
    de unde mosteneau barbaria ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.