Stefan al II-lea, ultimele documente. Sf�rsitul si urmasii

Dup� luptele cu Petru Voievod, Stefan al II-lea continu� s� domneasc� si s�-si �ndeplineasc� obligatiile c�tre boierii t�rii si c�tre Moldova. Continu� �nt�ririle si daniile �n zona actual� a Vasluiului c�tre popa Toader din B�rlad, Mihai Logof�tul etc. Ceea ce este interesant, �ns�, �n ultima parte a domniei, const� �n multimea de danii c�tre m�n�stiri. Dup� cum am v�zut, primul document din cea de-a doua domnie a sa, cel din 21 septembrie 1442, s-a referit la M�n�stirea Moldovita. La 1 mai 1443 acord� patru s�lase de tigani M�n�stirii Probota, ctitorie a lui Stefan I, numit� uneori „M�n�stirea din Poiana”. Sub aceast� denumire o �nzestreaz� cu nou� t�tari, pe 7 mai �n acelasi an. Specific�m faptul c�, �ntre robii pe care �i aveau moldovenii, amestecati de multe ori cu tiganii, se aflau si t�tari capturati �n lupte. Stefan al II-lea acord� danii nu numai m�n�stirilor, ci si unor c�lug�ri, de exemplu Macarie, care avea o chilie �n apropierea m�n�stirii Neamt. M�n�stirea Moldovita este iar �n atentia sa pe 22 noiembrie 1443, c�nd primeste o danie, unele din bunuri fiind comune cu M�n�stirea Neamtului. Documentul fiind mai semnificativ, �l cit�m mai pe larg: „Cu ajutorul lui Dumnezeu s� �nt�rim m�n� stirea noastr� care este la Moldovita, hramul Sf�nta Bun�-Vestire a prea-sfintei st�p�nei noastre, N�sc�toare de Dumnezeu si pururea fecioara Maria. S� �nt�rim acestei mai �naintei-zise m�n�stiri cu aceast� carte a noastr� satele sale, pe care le are de la p�rintii nostri, de asemenea si morile, si vama numit� Vama de la Moldovita, si satul, si trei mori care sunt la Baia, care le sunt jum�tate cu c�lug�rii de la Neamt, si dou� mori care sunt la Baia, si le sunt jum�tate cu p�rgarii de la Baia, si piua de b�tut sumani, si un sat si cu moar� numit Sasciori, si, peste Bucovina, V�culinti, l�ng� Br�inti, si selistea lui Zarna.” Observ�m din citatul de mai sus, al�turi de bog�tia daniilor, si r�sp�ndirea mor�ritului. �n total, sunt 18 documente cuprinz�nd danii c�tre m�n�stiri. Pe l�ng� cele de mai sus, ne mai oprim la c�teva de interes deosebit. Astfel, Stefan al II-lea d�ruieste un t�tar „preasfint itului mitropolit chir Calist al Romanului.” Din nou este subliniat� importanta pe care Stefan al II-lea o acord� Episcopiei Romanului, considerat� o mitropolie a T�rii de Jos �n paralel cu mitropolia de la Suceava. M�n�stirii Neamtului, vechi l�cas �ntemeiat de Nicodim si de Petru Musat, �i acord� mereu privilegii: „Am dat acestei m�n�stiri �n fiecare an c�te dou� m�ji de peste de la Chilia, iar de la cneaghina noastr� trei c�ntare de icre negre.” Stefan Voievod d� dispozitie p�rc�labilor de la Chilia s� respecte acest drept al c�lug�rilor, altfel, urm�nd s� pl�teasc� 30 de ruble de argint si s� fie si pedepsiti. O �nt�mplare, poate, dar probabil mai mult dec�t aceasta este faptul c� ultimul document al lui Stefan al II-lea, cel din 11 februarie 1447, const� �n danii c�tre M�n�stirea Moldovita, la fel ca si cel dint�i document al s�u din a doua domnie, cel din 21 septembrie 1442. De data aceasta, Stefan acord� m�n�stirii, pe l�ng� multe altele, „jum�tate din vadul c�lug�resc”, ceea ce �nsemna vadul de trecere a Prutului la Falciu. Grijile domniei devin, �ns�, tot mai acute. Relatiile cu Petru revin la normal dup� primele ciocniri, este din nou inclus �n sfat, dar numai p�n� la 18 aprilie 1445. Problema principala devine, iar�si, cea a relatiilor cu Polonia. Din aceast� perioad� avem importante documente externe privind pozitia lui Stefan Voievod �n raport cu puternicul vecin de la Nord. Pe 25 iunie 1445, la Iasi, Stefan Voievod �i scrie cneazului Cazimir al Lituaniei: „Noi vom folosi mai marelui nostru prieten Cneaz, marelui Cazemir, si vom c�ta spre binele s�u. Iar el, asemenea, va folosi nou� si va c�ta la binele nostru. Iar cine va fi nou� prieten, acesta va fi prieten si Cneazului, marelui Cazemir, iar cine va fi nou� dusman, acesta va fi dusman si marelui Cazemir…, iar cine va g�ndi contra vietii prietenului nostru si va fugi �n tara noastr�, noi �l vom da pe acest tr�d�tor din tara noastr�, marelui Cneaz. Iar cine va g�ndi contra vietii noastre si va fugi �n tara marelui Cneaz, Cneazul, marele Cazimir, ni-l va da pe acest tr�d�tor al nostru nou�.” Peste putin timp, pe 26 noiembrie, la Sireti, Stefan al II-lea va �ncheia un tratat cu nobilii Poloniei. Documentul sustine o colaborare permanent�, un sprijin reciproc �mpotriva t�tarilor si a tuturor altor dusmani. Actul este semnat de un mare num�r de nobili polonezi si de boierii din sfatul Domnului Moldovei. Aceast� reciprocitate demonstreaz�, din nou, importanta si respectul de care se bucura domnitorul Moldovei. Lucrurile se precipit�, �ns�, influentul mare nobil din Galitia, Dedrich Buczacki (Buciatchi) �l ajut� pe Roman al II-lea, fiul lui Ilias, �n tentativele sale de a ajunge pe tronul Moldovei. �n iulie 1447, sprijinitorii lui Roman al II-lea, �mpreun� cu o oaste polonez�, p�trund �n Moldova si �l �nfr�ng pe Stefan al II-lea. Acesta �ncearc� o ultim� rezistent� �n tinutul Neamtului, dar este capturat si Roman al II-lea �si r�zbun� tat�l orbit t�ind capul unchiului s�u. Grigore Ureche rezuma astfel evenimentele istorice: „Stefan s-au cur�titu de Iliasu (�n 1442), l-au prins si iau scos ochii, a mai domnit cinci ani. Roman, neput�nd rabda at�ta nedumnezeire la unchiul s�u, cu ajutorul boierilor �l prinde si �i taie capul.” Pe 16 iulie, dup� trei zile de la moartea sa, Stefan al II-lea este �nmorm�ntat �n biserica M�n�stirii Neamtului. C�nd Stefan cel Mare, nepotul s�u, reconstruies te Biserica, �i mut� r�m�sitele �n noua ctitorie, iar pe morm�nt aseaz� o lespede de piatr�, m�iestrit lucrat�, pe care a s�pat inscriptia urm�toare: „Acest morm�nt l-a �mpodobit Ioan Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al T�rii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, unchiului s�u Stefan Voievod, fiul b�tr�nului Alexandru Voievod, care a murit si a fost �ngropat �n anul 6955 (1447), luna iulie, 16.” Ajuns pe tronul Moldovei, Roman al II-lea va domni �mpreun� cu Petru al II-lea, dar, �n cur�nd, �ncep ne�ntelegerile. Iancu de Hunedoara si vesnicul Dedrich de Buczacki uneltesc �mpreun�, iar Petru al II-lea va deveni singur domnitor al Moldovei, timp de un an. Roman al II-lea moare la Colomeea, iar ca urm�tor pretendent la tron va fi fratele s�u de 9 ani, Alex�ndrel. Iancu de Hunedoara �i sustine pe am�ndoi, trec�nd peste rudenia sa cu Petru al II-lea. �n timpul acestuia, �n octombrie 1448, este posibil ca la celebra b�t�lie de la Kossovopolje s� fi trimis 3.000 de moldoveni. Istoria Moldovei devine tot mai �ncurcat�, urmeaz� otr�viri, refugieri dintr-o tar� �n alta, moartea foarte t�n�rului Alex�ndrel, la Cetatea Alb�. �n scena istoriei moldovenesti intr� alte dou� personaje importante, Petru Aron si Bogdan al II-lea, am�ndoi frati vitregi, fii nelegitimi ai lui Alexandru cel Bun. Bogdan al II-lea, tat�l lui Stefan cel Mare, se distinge prin victoriile obtinute la T�m�seni, �mpotriva lui Petru Aron, si prin cea de la Crasna, �mpotriva polonezilor. Va fi, �ns�, ucis la Reuseni de Petru Aron, o ultim� crim� �ntre frati din acel tulburat sfert de secol, 1432-1457. Vasluiul revine, iar�si, �n centrul istoriei moldovenesti, �n timpul b�t�liei de la Crasna (care �ncepe, de fapt, de la Lipov�t, din preajma fostei capitale a lui Stefan al II-lea). Dar rangul s�u de capital� revine pentru scurt timp, �n perioada iulie-septembrie 1456, c�nd Petru Aron convoac� la Vaslui – un unicat �n istoria t�rii! – cel mai l�rgit Sfat Domnesc, fiind convocati boierii de toate rangurile, mari si mici. Scopul �nt�lnirii a fost destul de dureros, s-a hot�r�t pentru prima oara s� se dea tribut turcilor, deocamdat� numai 2.000 de galbeni pe an. Petru Aron se justific� prin faptul c� Moldova nu se poate ap�ra, c� nu are nici o putere si nici un sprijin de nic�ieri, precum au avut �naintasii: „Pentru aceea ne-am sf�tuit cu totii �mpreun�, ca s� ne ridic�m nevoia cum vom putea si s� ne plec�m capul acestui p�g�n, s� g�sim si s� le d�m, �ntruc�t vom putea la cererea lor, p�n� c�nd milostivul Dumnezeu se va �ndura ca s� putem avea ajutor de la Dumnezeu si s� g�sim ajutoarele noastre, cum au avut si �naintasii nostri.” De la resedint� a unei triste hot�r�ri, Vasluiul va reveni pe drumul gloriei odat� cu Stefan cel Mare, cel care-l va considera, din nou, o a doua capital�, si va obtine aici cea mai mare si de necontestat victorie rom�neasc� din Evul Mediu.

Dan Ravaru