n toate comunele din sudul judetului, zeci de fntni au secat sau abia mai au ap iar sute de hectare de psuni au disprut. n ultimele zile, si pompierii au nregistrat probleme din cauza temperaturilor exesive si a secetei care pare s nu se mai termine. Sase incendii de vegetatie uscat au fost semnalate n Brlad si alte cteva comune limitrofe orasului.
Din prima zi a acestei sptmni si pn ieri, cosmarul locuitorilor din sudul judetului a cptat noi dimensiuni. Ca si cnd nu le-ar fi ajuns necazul compromiterii recoltelor n proportii mai mari de 50%, colac peste pupz, stenii s-au trezit c le-au mai secat si fntnile. Este cazul localittilor situate n special n zonele colinare nalte, unde apa din puturi si fntni s-a evaporat n numai cteva zile. De altfel, la sfrsitul sptmnii trecute, pompierilor din Brlad li s-a cerut disperat ajutorul ntr-o localitate afectat si n alti ani de secet. Este vorba despre satul Mnzati, din comuna Ibnesti. Aici s-a transportat o cantitate de cinci tone de ap, att pentru consumul animalor, ct si pentru uz casnic. n paralel, pompierii din Brlad au rspuns si la o serie de solicitri privind stingerea unor incendii de vegetatie uscat. Pe rnd, la marginea Brladului si n localittile Trestiana, comuna Grivita, Bdeana, comuna Tutova, Srteni si pe un teren viran de lng Murgeni, flcrile au prjolit mai multe hectare de islazuri si psuni. „Cele mai multe interventii au vizat incendiile la vegetatia uscat. S-au nregistrat sase astfel de cazuri, n zone n care seceta s-a manifestat mai intens. Chiar dau a existat sau nu o legtur direct ntre temperaturile ridicate si incendii, conditiile au favorizat aparitia acestor evenimente. Din acest motiv, recomandm n continuare precautie si evitarea folosirii focului deschis n preajma miristilor sau a pasunilor cu vegetatie uscat, dar n special n preajma pdurilor”, ne-a declarat locotenent-colonel Cristian Lctusu, comandantul Detasamentului de pompieri militari Brlad. Prilele si priasele, care n alti ani curgeau nentrerupt, au disprut si ele, spre disperarea cresctorilor de animale. Singura sperant a stenilor este acum la izvoarele captate de la mare adncime, de unde oamenii car ap cu crutele pentru a-si adpa animalele.